Still always..

ninge..

e miercuri ...si ar mai fi nevoie de o revedere...de un "buna" soptit si o imbratisare ce poarta dorul tuturor ninsorilor..

dar ma rezum la un gand frumos cu tinta clara si 'un zambet "al meu" usor de recunoscut..
pe care sper sa ti'l mai amintesti...

Ma simt mica.Intr'o lume in care toata lumea pare sa stie unde,ce fel si cand trebuie sa ajunga,eu ma simt mica.Si nu stiu cum voi reactiona intr'un viitor care se poate numi indepartat desi depinde cum definesti "apropiat".Stau pitita si nu vreau sa ma misc prea mult de frica sa nu "deranjez" ceva.Vorbesc soptit sperand ca astfel nu voi trezi pe nimeni dintr'un somn calm si odihnitor.Tresar on the inside cand primesc zambete necunoscute si raman contrariata cand realizez ca nu imi mai recunosti starile.
Abandon intr'o imbratisare.Speranta ca vei intelege .Si,da.Stiu ca vine Craciunul si ...ca nu'l poti simti.Fiindca nu ne'au inghetat degetele...fiindca nu ninge,si nu prea mai avem pentru ce sa alergam... fiindca nici buzele nu mai au gust de vin fiert,iar toate lacrimile n'ar fi pentru ceva posibil ci pentru un trecut avut...raman 191..

Sa ninga...te rog.

dor si atat...care dupa atata timp nu poate si nici nu se vrea a fi explicat...

raportare neclara si prabusirea unui crez dupa o seara de discutii...daramarea unor ziduri si imaginea dezorietarii..

it's not you,it's me...I still like you...

Tired...

pauza scurta...care promite zile cu somn linistit si odihnitor...lectura de om alintat si rasfatat,infofolit in asternuturi moi si caldute...cafea servita in pat si ciocolata cu menta...promite ninsoare si sentiment de bine...piesa de teatru si revedere cu zambete ce au gust de vin fiert...
promite sfarsit de noiembrie cu plimbare printr'un oras aglomerat si seara incheiata vizionand House...
...but still...

gonna run with the wind...

As vorbi...despre lucruri frumoase si momente de neuitat cu gesturi de neuitat ,dar as vorbi si despre lacrimi ...suferinta naiva,poate chiar prosteasca uneori...despre complicatiile care apar gratuit,si tot la fel de gratuit le lasam sa se instaleze in vietile noastre...de privirea unor oameni care iti e suficienta si de cuvintele altora ...cuvinte care sunt auzite,din cand in cand intelese...dar niciodata nu ajung unde trebuie-se pierd...As vorbi despre realitati care in prima faza par povesti decupate din carti ,dar si despre miciuni rostite cu scop de razbunare si gand rau...
As vorbi despre cei ce simt frumos si vor sa traiasca asa...care se bucura pentru fiecare moment si zambesc real...cu tot ceea ce inseamna ei...Fericirea nu implica neaparat zambet la fel cum nici tristetea nu implica neaparat lacrimi...
As vorbi despre cei meschini si zagarciti...cei ce judeca fara macar sa incerce sa asculte sau sa priveasca...despre idei preconcepute si stereotipuri inventate..

pentru ca sunt obosita.si'mi doresc sa fiu cat mai departe ...cat mai repede...
pentru ca nimic din acest "aici" nu mi se mai potriveste...iar ce'mi doresc stiu sigur ca "aici" nu e...

Final de saptamana aglomerat.
Sambata se organizeaza BloGL #Blogmeet Galati. "19 noiembrie 2011 ora 12:30 – 13:00 The News Cafe"...Un event in care bloggeri pot socializa face to face,nu doar din spatele monitoarelor...

...la doua mi'se afiseaza rezultatele la examen...am sa aman pana'n ultimul moment deschiderea mailului...emotii inutile dar care persista si se amplifica...

Cafeaua cauzeaza somnolenta iar dusul fierbinte imi da senzatie ca e duminica...

"maine?!"..."poate..sper...vedem...vorbim.."


Later Edit:

* Zambet triumfator..."walk like a boss."

duminica..

'



Mi'am cumparat un cactus.Pare genul de planta care sa mi se potriveasca,...cand zic "potriveasca" ma refer strict la "a fi capabila sa am grija de ea"..
Frig si frisoane care se vindeca cu cafea fierbinte,placinta de mere si roman politist..
M'am plimbat in tacere si'am cronometrat fiecare amintire in functie de zgomotul diafragmei ...

relaxare...

look back.stop.accept.define.move on...

Cateva minute de ninsoare....cu fulgi mari si frumosi.Mi'a fost dor de tine.Anul trecut prima ninsoare m'a prins intr'o camera de hotel in Iasi,mancand mandarine si desirand amintiri.Tin minte ca ne'am plimbat printr'un Iasi ce devenea treptat din ce in ce mai alb si ne'am purtat ca niste copii.Am lasat urme de rasete si chicoteli pe toate stradutele laturalnice .Concert Ada Milea si carafe de vin fiert.Fiecare am perceput'o diferit,dar in final toate trei am rezonat..zambindu'ne reciproc si evaluand separat "that empty space"..
Acum doi ani,eram in Timisoara ,pe strada,cand am vazut primul fulg.Undeva aproape de centrul vechi,parca.Stiu ca am baut ceai..iar tot ce inseamna iarna aia,primeste eticheta speciala. loc secret si ascuns..sentiment real si poveste...naivitate...copila..iubire..

Iar acum,stau intr'un colt de fotoliu si astept sa ninga...am acceptat tot,demult...foarte demult,dar abia acum pot sa o verbalizez...Nu mi'e nici frig si nici nu ma simt singura.E altceva.E siguranta...claritate...in tot ceea ce trebuie sa fac si unde vreau sa ajung.Fara complicatii.le'am alungat pe toate..Zambesc a mijloc de decembrie...

*cat pentru tine,ce'ar fi sa ne petrecem timpul asta impreuna,macar acum...pe final.promit sa te invat,fiindca desi gesturile s'au schimbat iar privirea e diferita ,in mine vei gasi mereu acea fata cu "franjuri"in par de pe faleza...

Si respir usurata...Acum,tot de ce'am nevoie sunt cateva zile de acomodare,in care sa reusesc sa ma echilibrez...
Maine dimineata vreau sa am timp de cafea si fotografii...

Maine'i Joi dupa poftele mele...

o ultima bucata de Octombrie...

Zambete calde.imbratisari parfumate.
Relaxare.moliciune...ras si zeci de argumente pro unui plan.
Dupa-amiaza placuta care s'a mulat perfect pe incheietura mainii mele,exact ca un wrist warmer turcoaz...
Discutie lejera la lumina difuza de "farfurie zburatoare"portocalie..Fum de tigara ce se incolaceste in jurul unei suvite de par...si ultima gura de cafea,mereu mai dulce dar intotdeauna atat cat trebuie..
Dor satisfacut si sentiment de bine...

frumos la voi si cu voi...

Scurt..

daca inainte imi placea ideea de weekend,acum pot sa spun ca incep sa o detest...treptat...treptat...din ce in ce mai mult.pentru simplu fapt ca totul se rezuma la doua zile jumate de maraton-chimie,biologie,mate.Ma lupt cu Padurea Spanzuratilor de aproape o saptamana si m'a innebunit toata isteria asta cu aracip-ul."Veniti in uniforma,nu chiuliti,nu fumati,nu faceti galagie,nu vorbiti"...nu respirati daca se poate-ca'n fiecare an ,incercam sa vindem o imagine falsa a liceului si ne merge.Iar dupa toata lista asta de "nu-uri" urmeaza un "ca altfel"...insotit de un pomelnic cu amenintari.As fi foarte curioasa ce s'ar intampla daca doamnele de la minister ar veni neanuntat,oare tot in top 10 ne'am mai afla?!(niciodata n'am stiut care e pozitia noastra exacta in clasamentul lor)...
Gramezi de hartii si dosare(cu data,titlu,nume s.a.m.d) in care sunt trecute medii,activitati,programe,regulamente (reale sau nascocite.nu conteaza.Sa fiee!mult la noi inseamna implicit si bine).din toate asta reiese clar,cu majuscule boldate ca elevul roman e multifunctional si competent (mai ales in colectionarea bucatilor de hartie cu stampile si semnaturi...)

Iar trendul asta mi se pare ca s'a transmis si institutilor de invatamant,care au nevoie de titluri,premii si nominalizari...

revolta inutila fara scop realizabil.urmeaza saptamana liceului cu toate sesiunile in care diplomele sunt produse pe banda rulanta.anul asta spun "pas",desi cochetez cu ideea unui BroadcastYourself,editia aIV-a(just for the fun of it,dar sunt inca in tratative cu timpul).
In rest,un targ la care mi'ar placea sa pot sa ajung,pentru o revedere si o cafea rapida...si examenul care e la 9 zile distanta.

amalgam de orice si cantitati exagerate..

Altfel.

Unu si cu unu fac doi
asa cum suntem noi
Numai ca uneori
suntem doar unul?
Ceea ce e bine
dar nu e logic!

Alteori
oricat ne chinuim
nu ne iese...
unu si cu unu,fac patru.

Doi,cate unul pentru fiecare din noi,
Doi,pentru ceilalti doi
care ne striga din noi...

cand este gol...adica zero...
am un alt adevar?
unu si cu unu fac zero?

Binenteles,nu'i corect.
Trag aer in piept si rescriu aritmetica sufletelor pereche.
unu si cu unu fac NOI.
NOI nu'i doi.

Adica?!...
NOI suntem mai mult decat NOI?
Inteleg,asta'i rezultatul perfect

Ei doi si cu fiecare din noi,suntem NOI..

On repeat.

Imi neglijez blogul,nu spun ca am fost eu vreodata adepta scrisului mult si constant...dar simt ca il neglijez...sau poate nu e atat blogul cat nevoia mea de a scrie.Nu am timp.24 de ore parca nu imi mai sunt suficiente...
un alt examen la engleza care presupune alte nu stiu cate eseuri si articole,pe teme ce imi displac total.speram ca macar acum,in ultimul an,sa scap de "In my point of view..." si toate cuvintele useless,pe care nu le folosesti in discutii...
Devin din ce in ce mai angrenata in realitate,ma ratacesc in dedesubturile ei si uit denumirea intersectiilor importante.Dilemele vechi si atat de lipisite de originalitate,devin incet incet si ale mele.Parca am uitat sa visez...In ultima vreme am fost atat de control-freak incat tind sa cred ca toata ordinea asta nu a facut decat sa genereze mai multa (dez)ordine..

Diminetile sunt altfel...cafeaua n'are acelasi gust...iar joi nu mai este ce era?...privirile sunt diferite iar destinatiile se schimba constant...si nu mi'e bine,nici aici,nici acolo..cand spun "bine" ,nu pot defini exact la ce ma refer fiindca nici eu nu mai sunt sigura de ce inseamna...de ce insemna pentru mine cel putin.

O tema la romana -text de 15-20 de randuri creatie proprie- suna promitator...Sunt inca la faza de lupta,cu ale mele ganduri;am creat decorul,personajele...am ales timpul...am taiat...sters...rupt...tot caut finalul...

Citesc "Playlist",la ore tarzii din noapte, si ma delectez cu melodiile recomandate de autor.
Ceasul nu mai suna la rasarit.Zaharul s'a terminat si maine se termina saptamana...

"Play Again"

this what me wants..

Scurt moment de respiro.

and this is how you remind me of what I really am...
Si totusi ramai la stadiul in care nu ai cum sa intelegi...nu fiindca nu vrei sau nu poti,nici macar nu iti pui problema ca ar fi ceva de inteles.Eu renunt,cel putin...acum.aici.azi.maine e inca cu semn de intrebare..

...pentru ca exista si alte lucruri ce trebuie descifrate...iar in mijlocul discutiei la fel ca intotdeauna m'as ridica si as striga "eu sunt exemplul viu"...cat despre fragmente si bucati,intotdeauna am reusit sa umplu singura acele cateva goluri ramase..

...niciodata nu ma invat minte...

Migrena.

program infernal.dispozitie care se schimba la intervale egale de timp.Orar tampit.
Dimineata care s'a vrut ca pe vremuri,dar urmele au fost lasate deja.Ratari.reusite si lipsuri.Amalgam.Parul incepe sa'mi miroasa a toamna,iar ochii capata o alta culoare...astenie..

If you had to choose between "I need you" and "I want you",what would you choose?

M‘am regasit in fragmente si am plans la un final premeditat inca de la jumatate.ma regasesc in situatii si expresii...in cuvinte cheie si imagini care pentru unii ar parea ireale.
Stiu ca am simtit mai mult decat era “legal“ pentru momentul ala...mai mult decat as fi putut intelege atunci...prea mult.si tocmai asta‘i minunatia in a avea un “first“ ...in orice.dragoste.calatorit...orice.nu stii care‘i pasul urmator,la ce sa (nu) te astepti...habar nu ai daca deciziile pe care le iei sunt cele corecte.nici macar nu stii ce inseamna corect.sentiment.intuitie.abia poti respira in asteptarea unei reactii sau a unui telefon.

Septembrie imi sopteste ca nu ma recunoaste.

Zambetul a fost real ,la fel ca si chicotelile mele reprimate la unele din replicile tale.de ce?pentru ca auzindu‘te vorbind am suprapus momente...am recunoscut ganduri...zambetul de atunci...

I‘m glad you happened...

Te rog sa ai grija de tine, si nu e acel "ai grija" pe care il spui la finaluri fiindca ti se pare mai potrivit decat un "pa" sau simpla tacere.
Ai grija oriunde ai fi...fiindca "oriunde" se refera la toate locurile in afara de "acasa".Te astept in august si cu august...
Iar promisiunea nu am sa mi'o uit...chiar daca e acum,sau e peste 10 ani...totul va ramane la fel...pentru ca imaginea mea despre "acasa" inseamna si un 5 octombrie petrecut cu tine incercand sa ma convingi ca a creste nu e un lucru atat de rau.

vara nu s'a terminat, pentru noi e inca august...dar separat,pentru amandoi e deja septembrie..

fiindca ai stiu mereu cat si cum sa iei...

Si'au mai ramas exact doua zile...iar eu...eu m'am obisnuit cu tine aici..
Inevitabil.Stiu ca o sa urmeze acel moment in care nu voi mai fi capabila sa spun nimic,cand intreg discursul va face spuff.Bucati,ramasite si constrangeri sociale.

...chef total doar de tine...


de pe 23,de cand ai venit-sunt in amanet..

kate nash-the nicest thing...pentru ca ai dat play chiar daca eu am zis "nu"

Soapta si tremur.
Conversatii imorale.Dorinta exprimata.
Prinicipiu incalcat si zambet comun.
Tatuj descifrat doar de cei care stiu.
Incoerenta in trup si voce.


...fiindca niciodata nu am sa pot sa'ti spun de ce...

It ain't what you don't know that gets you into trouble.It's what you know for sure that just ain't so.

Shake cu gheata si bucati de ciocolata amaruie.Fum.prea mult pentru o zi de joi.
de obicei nu gresesc.surprind repede gafe si am timp sa intorc spatele si sa fac stanga imprejur,insa...exista momente cand ma insel.sunt indusa in eroare de gesturi,detalii,jocuri de cuvinte sau nivelul de implicare nu imi mai permite sa gandesc lucid.
Era nevoie de atat de putin dar am avut norocul sa fiu la momentul "nepotrivit",in locul "interzis".Tacerea mea nu o interpreta ca pe un raspuns,e doar o decizie.Iar sentimentul ala ciudat ,pe care'l ai din momentul in care mi'ai zarit privirea,va disparea abia tarziu.

Antisocial mood cu pusee de hiperactivitate.
Oboseala,inca nevindecata si draperii trase,pentru ca peisajul s'a schimbat...iar linistea are alt parfum.
Refuz.
Plan de evadare si playlist importat.

Mmmm.No.

M'am intors,desi nu vroiam.Ma simt ciudat,exact ca atunci cand nu'ti gasesti locul.Ma agit si consum.Strig si verbalizez tot ce gandesc.Lupt pentru un principiu.
Daca puteam,inchideam usa din interior,ma strecuram pe geam...si ma rataceam pentru totdeauna..fiindca asa cum ai spune,toate drumurile din orasul ala duc intr'un singur loc-la Cam.
Cream tea si 7 zile..

...inca incapabila sa comunic clar...mi'am pierdut virgulele si punctele...Iar consoanele le'am lasat langa croissantul cu ciocalata,de la micul dejun...

Si'am terminat si cu minunatul Cambridge,caruia ii punem tick.Urmatoarele itemuri de pe lista sunt la cateva luni distanta.
Sunt fericita...dintr'o multitudine de motive,pe care nu as vrea sa le disec si analizez,fiindca si'ar pierde din farmec.Intrebari cum ar fi "de ce" sau "cum",momentan,vor ramane fara raspunsuri.

I'm a sucker for stories...chiar daca uneori sunt doar baloane de sapun..

Cap (Pot).

dor nebun de casa.de nopti nedormite si discutii fara concluzii clare .de enigme tampite si dansat in ploaie.de priviri si gesturi copilaresti.de  biscuiti cu sos picant mancati la miezul noptii si de “unforgiven II“ cantat de doua voci cu accente diferite.
Dor nebun de tine...altfel conturat si  simtit,dar purtand aceiasi eticheta..

Rasarit inteles doar de noi si privit din lumi diferite.renunt la intrebari si ganduri negre..

Ma intorc acasa  cu sufletul ascuns in buzunarul cel mai mic al rucsacului si cu toate lacrmile stranse intr‘o scoica.cu nisip in bascheti si fredonandu‘ti tot drumul “nothing else matters“ doar pentru un singur vers...
Ma intorc sperand la un “da“(si stiu ca atunci cand vei citi asta vei rade  pana iti vor da lacrimile)...

La fel.nu pretind ca te cunosc,dar pot spune foarte linistita ca stiu exact cat lasi oamenii sa te descopere.
Zi petrecuta pe plaja cu doze perfecte de soare si gheata.sentiment intens si rasuflare fierbinte.
Visine si rom.muzica buna si ganduri ce raman nerostite...

Exact atat cat “ai voie“ si exact atunci cand trebuie...
Si timpu se opreste iar...
Wait for me..

Short.

Un sarut pe umar si o zgarietura fina,ca de pisica,pe spate.
O intrebare atat de "delicata" suna amuzant din gura ta.Nu pot sa'ti explic.Looks were not so important...eu l'am vazut dintotdeauna ca un om frumos.Cat despre remarca rautacioasa si incarcata cu un strop de gelozie,o accept.

Nu ma'ntelegi cand privesc calm si oftez.Te'ai obisnuit cu gesturile mele agitate si dezorientarea continua,dar uneori am momente cand obosesc...si ma opresc.
Stiu ca pare ciudat,dar m'am invatat sa nu mai cred atat de mult in cuvinte..

Prea putin timp...

PS;Si stii ca as fi ramas...

Forever Hidden.

Am un secret agatat de unul din cerceii mei.
Si el stie cum zambesc cand sunt fericita...cat despre schimbari,nu a avut prea mult timp dar a inteles ca exista subiecte ce nu trebuie atinse si ca atunci cand in coltul ochilor incep sa'mi apara lacrimi,e timpul sa fiu imbratisata..
Stie de suvita roscata si ochii verzi...de cicatrici si semne,despre care nu a intrebat,doar le'a sarutat pe fiecare in parte,sperand la vindecare.De narcisele galbene pe care mi le doresc sub fereastra mea cu obloane.De lipsa mea de organizare in anumite momente si de Toscana.De noile pasiuni si de duminicile ploioase pe care mi le petrec citind si rontaind mere verzi...
Stie ca iarna e sezonul cand nu vreau sa fiu cautata de nimeni,si ca asa va ramane mult timp de acum incolo..
Stie,fiindca jocul a inceput inconstient,ca intotdeauna...dintr'o serie de coincidente care n'am aflat nici pana acum unde ar trebui sa duca.

M'am intors ca sa plec iar...
Fug la mare...

Fiindca stocul de cuvinte si minciuni s'a epuizat.
...so now,we wait...

pentru ce?
cand aflii,anunta'ma si pe mine te rog ...

Rainy ,lazy mood...

Cafea si poze.dulceata de prune si sarut furat.imbratisare calda si uitare de sine.
O saptamana mai am de asteptat,dupa care...fug in lume.planuri frumoase pentru durate scurte de timp,pline de clisee.

Nebunii si reguli incalcate.ras si povesti incredibile...sincronizare in gand si gest..
 

"Deliver me into my Fate"

Si tot ce conteaza e ca a trecut...Mi'am petrecut 24-ul asteptand si amintindu'mi din cand in cand sa respir.Am sperat pana in ultimul moment si chiar daca inca exista lucruri neconfirmate,cel putin cele mai grave au fost eliminate.
Un zambet aproape necunoscut m'a facut sa realizez ca nu asa trebuie sa'mi petrec ziua asta,dar probabil cand cele 24 de ore nu'ti prea ajung e bine sa'ti pui in ordine prioritatile...iar acele cateva "mofturi" sa le lasi la sfarsit.

Rasarit ce a iesit din cutii si pungute de cadouri.Nisip lipit de fundul paharelor pline cu suc si bere rece.Vant si sentiment ciudat,de copil ce se transforma in adult(cel putin asa scrie in buletin).
Tot ce am scris si spus pe 23 nu mai conteaza.uita si apasa DELETE.

Uneori ma intreb,de ce imi amintesc?
Sa ploua.
Am nevoie de'o plimbare si'o imbratisare.

Miercuri 22

Exista lucruri care te iau prin surprindere...cand te astepti cel mai putin,zbang-te loveste drept in fata.Te batai debusolat de pe un picior pe altul,si intr'un final cazi si privesti confuz in gol in speranta unui raspuns...

1. Negarea („Nu se poate, nu e adevărat”). Recurgem la refuzul acceptării realităţii atunci cînd vrem să fim scutiţi de experienţele dificile din viaţă, din cauza fricii de ceea ce ne aşteaptă. Instinctul de conservare păstrează o urmă de speranţă (poate că doctorii s-au înşelat, poate că dignosticul e greşit...). Este important de reţinut că ceea ce se află în spatele acestei atitudini este teama şi deci putem s-o controlăm prin încurajări din partea celor iubiţi. Negarea este un mecanism de apărare temporară care ne oferă timpul necesar pentru a ne pregăti în vederea acceptării viitorului, imaginat acum în culori sumbre. Este o reacţie normală, dar pe tremen lung, poate avea consecinţe grave. Odată ce vom fi pregătiţi, vom putea trece mai departe la o etapă ulterioară.

2. Furia care poate să apară atunci cînd nu mai putem menţine prima etapă. Mînia poate apărea îndreptată împotriva celorlalţi („Vezi ce-am păţit din cauza ta?”, „De ce eu şi nu altul care nu face nimic, se îmbată mereu, îşi bate nevasta”, etc...), a lui Dumnezeu („Doamne, cum poţi să-mi faci mie asta?”) sau chiar a propriei persoane („Am fost inconştient că am fumat aşa de mult”). Considerăm că ceea ce ni se întîmplă este nedrept şi de aceea încercăm să ne schimbăm soarta prin violenţă. Putem deveni invidioşi pe cei care sînt sănătoşi, sau pot apărea şi alte menifestări negative pe care nu ni le cunoşteam, scoase la iveală de situaţia limită prin care trecem. Acestea sînt rezultate din ataşamentele pe care le avem faţă de lucruri, obiceiuri, chiar de viaţă.

3. Tîrguiala apare atunci cînd furia nu ne-a adus ce am sperat. Aşa că încercăm să obţinem „anularea sentinţei” făcînd „ceva bun”. Cele mai multe tocmeli le facem cu Dumnezeu şi sînt ţinute în secret („De-aş trăi măcar să-mi văd copilul la casa lui”, „Dacă mă fac bine, o să dau de pomană mai mult, o să merg mai des la biserică...”). Dincolo de aceste tocmeli se află de regulă un sentiment de vinovăţie. Era necesar să schimbăm ceva în viaţa noastră, şi, dacă n-am făcut-o de bunăvoie, o vom face acum datorită fricii. Este foarte important acum să descoperim această vinovăţie care ne face să negăm, să ne revoltăm, să ne tocmim şi apoi să renunţăm la ea, căci nu ne va duce decît la alte şi alte încercări de negocieri şi compromisuri care vor eşua inexorabil.

4. Cînd am pierdut orice speranţă de a scăpa de destin şi de a căpăta ceea ce vrem aşa cum vrem noi, apare depresia. Este o stare de spirit în care energia este foarte scăzută, şi ne prefacem că nu ne pasă. Apăsaţi de sentimentele noastre, nu vrem să avem legături cu nimeni. E de dorit să dezăgăzuim durerea, pentru a ne putea elibera şi trece la etapa următoare.

5. Acceptarea. De abia cînd ne împăcăm cu lumea şi cu noi înşine ne putem revizui cu luciditate întreaga viaţă, întrebîndu-ne dacă valorile conform cărora am trăit au fost corecte, ce am greşit, ce am învăţat din aceste greşeli, şi mai ales ce a fost frumos în sufletele noastre, ce amintiri merită să ne însoţească în călătoria ce ne aşteaptă. Este o etapă importantă care restabileşte adevărul pe care am încercat de multe ori inconştient să-l acoperim în trecut, să-l modificăm pentru a ne simţi mai bine. Identificarea erorilor pe care le-am făcut în trecut faţă de alţii sau chiar faţă de noi ne ajută să ajungem la o înţelegere mai profundă a vieţii şi a lecţiilor ei, şi ne poate aduce multă pace sufletească dacă vom găsi puterea şi curajul de a cere iertare celor faţă de care am greşit. Este un moment important în care putem face curăţenie în viaţa noastră, împăcîndu-ne cu cei care sînt importanţi în destinul nostru. Acum e momentul să ne împăcăm cu întreaga noastră viaţă.

...si te iubesc,fiindca te iubesc...asa cum esti...cu crize de femeie nebuna,cu glumele tale sarcastice si tipologiile tale inventate.cu mirosul de tutun amestecat cu parfum...cu ochii tai "albastgrii" ,mijiti cand esti nervoasa si pantofii tai fara toc care fac zgomot...cu sarutul pe frunte si tot ce inseamna a ta "meserie"...

si pentru ca mereu am stiu ca intelegi,chiar daca trebuia sa spui "Nu" si sa bati cu pumnul in masa.

pentru ca esti...

Stiu...

Astazi am vazut trei femei plangand.M'am uitat la ele,la felul in care le tremurau genunchii si cum incercau sa'si inghita propriile lacrimi.Am tacut si nu am putut sa spun decat "imi pare rau" intr'un final.Stiu.Nu era vina mea.
...ce a pierdut.. ce nu are si ce e pe cale sa piarda...
In astfel de momente stii ca orice ai spune nu ajuta,fiindca nimic,oricat de logic ti s'ar parea tie este lipsit de sens pentru persoana in cauza.E nevoie de atat de putin ca sa declansezi...amintiri...momente...cuvinte...mesaje scrise tarziu...zambete...priviri...toate vin deodata,neanuntate.
Ramai mut si golit,ca si cum intreaga explozie te'ar fi lasat fara vre'o picatura de energie...si singurul lucru pe care'l vrei e sa te intorci acolo.Acolo difera pentru fiecare;e locul in care ti'e bine...locul pe care multi dintr noi il numim "acasa"...

**
Si defineste'o cum vrei tu.Nu te uita urat la mine,fiindca stim amandoi ca sunt nenumarate lucruri care au fost lasate cu semn de intrebare...

...e mai bine asa...

been there,done that.

Ce? cum?...poate?

...stiu ca e frumos atunci cand doi oameni se opresc si se uita amandoi la cer -in timp ce in jurul lor toata lumea se agita- iar privirile li se intalnesc...la fel cum stiu ca asemenea gand nu trebuie verbalizat acum...

Rad.Aceleasi si altcineva.Aceeasi si acelasi.Acelasi si alta.

Concert incheiat exact asa cum trebuia...cu cantitati perfecte de orice si tot...cu'o revedere cu reflexii de albastru si parfum dulce de Jägermeister.

Dor real.

Cat despre tot ce inseamna irational...incerc sa spun Nu de fiecare data cand te vad...si incerc sa cred ca nu se repeta lucruri ce mi'am promis mie ca nu se vor repeta.Sunt calculata si prefer sa tac.Iti faci loc treptat,treptat....dar te anunt ca nu am chef sa recunosc...

Random.

Si'a trecut si minunatul examen.Ne relaxam si inspiram vara.La sfarsit de iulie tresarim pentru o ultima oara in fata unui mail confidential primit la 00:00.

O foaie intitulata Bucket List sta goala pe birou si asteapta sa fie scrisa.Zambet tamp si fericire ce miroase a iasomie.
Pisicii mele ii e dor de mine.


stii cat de mult timp a trecut de cand n'am mai ascultat'o impreuna?
Azi,te rog eu mult,hai sa cantam!!!

Circle of trust?

Daca ar fi sa particularizam,in cazul de fata,avem un cerc pe care sunt trei puncte.Cel de'al patrulea este chiar centrul cercului.Cele trei formeaza aparent un triunghi echilateral,dar daca ar fi sa ne asezam in mijlocul cercului si sa privim cu atentie se observa ca unghiurile sunt diferite iar dimensiunile dreptelor inegale.
Exista o legatura intre toate cele trei si punctul principal,din exterior nimeni nu ar intelege ca totul sta deghizat in forma unui tetraedru.
Centru sau varf?What you see,is what you get.

It's not about the circle of trust;exactly the opposite-it's all about lies,cheating and betraying...

As fi o insula...

Pixul imi spune ca am de scris un eseu si un articol la engleza.Ihhh.Sunt satula pana peste cap de formal si "wooden" language...de structuri si topic-uri.Sa vina odata joi.
As scrie despre suflete pereche...si dimineti de vara.Despre starea aia cand ai senzatia ca totul este exact asa cum ar trebui sa fie....cand te'ai aseza undeva sigur si stabil si ai privi...splendoarea unui echillibru ce e menit sa dureze doar cateva minute.Bula ta se sparge si ramai dezorientat.

Un pat pe o plaja la mare...ceasca de cafea as las'o in nisip,iar zaharul l'as fura dintr'o scoica.

Fuck Off!!!

O ratare clara.Un esec ce il prevad a se balansa intre C si Borderline.
Astfel de dimineti in viziunea mea nu ar trebui sa inceapa cu trecut invocat si secrete ce n'au fost niciodata rostite.

Lust,power and manipulation of the soul and mind.

Well behaved.

Big day maine.Ciudat,de la un timp mi se pare ca anumite lucruri suna mult mai bine in engleza...
Respir si ma prefac relaxata.Mintea mea zboara la cate un sfarsit de luna ...iunie...iulie...august.Cele trei luni de foc.
Zambet ce vine cu nori de ploaie,tunete si fulgere.
Privire nevinovata.Caprui omite ,iar verdele minte nerusinat.

Sentiment de frica ce sta agatat de unul din nasturi si nimic mai mult.

Unchangeable.

Fara conventii sociale.Spre deosebire de tine nu pot.Oricat de frumos ar fi ambalat,nu pot face abstractie de continut sau de lipsa lui.Nu e momentul.In fiecare colt al orasului astuia se simte vara si tot ce'as vrea e sa ma mai pot juca putin cu secundarul ceasului.un moment sa modelam asa cum obisnuiam sa facem.Mai e un an,la fel cum sunt altii sase dupa asta.Future plans?Fara.Unul clar si bine pus la punct,pe care'l tin ascuns intr'un plic deja rupt.Baby steps...
Cinci caractere dintr'un mesaj sunt suficiente.

"Care ar trebui sa fie alegerile mele?"
Nu stiu.Ma pitesc in cel mai ascuns colt al sufletului meu si stau ghemuita asteptand ca o idee sa prinda forma.Stiu ce'mi doresc,dar nu stiu daca e ceea ce'mi trebuie acum.Tresar.ma agit si incerc sa maschez lucruri atat de evidente.

Sometimes it lasts in love But sometimes it hurts instead.

Poate sa ploua?
Cand ploua, imbratisarile sunt altfel...lacrimile se confunda cu picaturile de apa iar zambetele sunt tacute...

It's time to change the locks and passwords...

Zambesc la un cuvant rostit random.
Detasare.
Rau fizic indulcit de discutii matinale,lipsite de logica dar cu un pattern atat de cunoscut...
Schimb zile,date,planuri....dar in final ajung exact de unde am plecat.
Poate ca te aflii intre cele doua paranteze menite sa ofere motive suplimentare...nu cred ca vreau sa ma decid ,inca...

Be my distraction...

Dependenta e semnul distinctiv al oricarei povesti de dragoste pasionale.Totul incepe in momentul in care obiectul adoratiei tale revarsa asupra ta o doza ametitoare si halucinogena din care nu ai avut niciodata curajul sa recunosti ca ti'ai dorit-un amestec de droguri afective,o cursa infernala a dragostei.Apoi tanjesti dupa atentia neconditionata a celuilalt cu obsesia insatiabila a oricarui drogat.In lipsa drogului,te imbolnavesti subit,o iei razna,devii depresiv(pe langa resentimentele care te incearca fata de cel care ti'a incurajat dependenta inca de la inceput si care acum refuza sa te mai aprovizioneze cu marfa de calitate de care ai atata nevoie-pe care sigur o are ascunsa pe undeva,fir-ar sa fie,pentru ca pe vremuri o primeai gratis de la el).In faza urmatoare esti slab,tremuri intr'un colt si nu mai esti sigur de nimic,ti'a vinde pana si sufletul sau ti'ai jefui vecinii doar ca sa ai din nou "chestia aia".Intre timp,obiectul adoratiei simte fata de tine doar repulsie.Se uita la tine ca si cand nu te'ar mai fi vazut niciodata pana atunci,nicum ca la o persoana pe care candva a iubit'o cu pasiune.Ironia face sa nu'l poti invinovati ptr asta.Adica,uita'te la tine....nici macar nu te mai recunosti.
-E.Gilbert

o felie de paine prajita si cafea neindulcita...stare de rau ce da semne ca se amplifica si consecinte nedorite...
"Weekend de trei zile" scrie pe snurul baschetilor mei...

Schimba ziua...data...anotimpul.Joi,inceput de octombrie.Ploaie si sentiment ce'are gust de ciocolata neagra.
Uita!Iarta!
14 ore parca incepe sa nu mai para atat de mult pentru un vis.

etj 2.nr 8.victor babes

Incep saptamana amuzata de evenimente neplanificate si oameni ce reactioneaza spontan.Bucuria unei revederi si privirile, care se inteleg reciproc, relateaza povesti noi..O nuanta usoara de gelozie care a fost reprimata repede si gustul dulce acrisor al unei felii de lamaie presarate cu zahar...
In cafeaua de dimineata am amestecat cuvinte decupate dintr'un jurnal.
M'am acomodat destul de usor la "our British weather".Port esarfe colorate si citesc manuale de medicina.
Pe obrazul stang am urma unui strop de rautate iar parul mi l'am prins in clestele unui gand razbunator.

Ma faci sa rad si uneori poate ca ti'as mai spune ceva dar ma opresc la timp...prea devreme...
sarut.ramas bun...

Limp Bizkit - Behind Blue Eyes

Asculta mai multe audio diverse

I'm afraid that someday I might just not care...

gandeste'te atent.Reia fiecare fraza si incearca sa vizualizezi intreaga imagine din unghiul in care stateam eu...cum ti se pare?sunt unele intrebari care nu se pun.dupa un timp,cand te bati cu pumnul in piept si afirmi sus si tare ca tu cunosti o persoana destul de bine...stii raspunsul...din felul in care ti'a evitat privirea si si'a dat parul de dupa urechi..
am invatat impreuna ce inseamna "Nu","Da" si "poate" si totusi tu ai preferat sa nu auzi sfarsind prin ati linisti rapid constiinta..
te felicit.

oboseala si ameteala obisnuita.citesc mult si probabil o sa ma ascund cateva zile in casa unei Marie Heaton oarecare...Nu vreau sa mai aud de phrasal verbs,teme de speaking si scrisori...vreau stare zen.
mi'e dor de...

am aparut in fata usii tale confuza si am zis da la orice m'ai intrebat.fug.oriunde si oricum.acum?maine?cand vrei...
Acum,dupa atat de mult timp, am reusit sa te inteleg,femeie.Am citit printre randuri si ti'am descusut fiecare cusatura a fiintei.Am inteles...fiecare reactie si principiu afirmat si aparat.rad.am reactionat copilareste si o parte din mine isi doreste sa fi stiut toate acestea inainte sa te fi cunoscut...sper sa ne revedem in parcul cu magnolii...sper sa imi amintesc tot ce am sa'ti spun si daca uit sa'ti multumesc,aminteste'mi te rog...

Cat despre anotimpuri si vreme capricioasa,eu m'am adaptat usor... ...traiesc atat cat imi doresc si permit momentan...
to get your own way-to do what you want to do even though someboody else wants you to do sth different (or thinks it's wrong)

"Credeam ca ai ochii albastri."

Am aruncat cutiile pe geam....am rupt panglicile si siragurile cu margele....s'au imprastiat toate,risipind culoare...Am spart sticlutele cu parfumuri,licorile imbiband pamantul cu esente tari...
Mi'e dor de caldura...Astept Mai cu respiratia taiata,cu genunchi tremurand si zambet pe jumatate...Iasi.Bucuresti.si un prieten vechi care va astepta undeva la jumatatea distantei. se intoarce mai rarait decat atunci cand plecase si cu ticuri noi pe care inconstient le asociez altcuiva...

mi'am pregatit termosul.cafeaua o fac mereu mai buna daca sunt somnoroasa.pe biletul de pe masa scrie "rasarit in port"...
...e trecut de 20...asta conform sistemului meu poarta denumirea de "dezghet"...

start with the end...

Aseara,am indoit coltul la inceputul capitolului 39.Sunt povesti al caror final nu trebuie sa il stii.exista.dar prefer sa nu'l stiu inca.stau si gust fiecare detaliu inca tresarind la fragmente de paragrafe ce'mi apar in minte...

Aseara,mi'am amintit lumina din camera...mi'am amintit cat de frig imi era si cat de singura am putut sa ma simt.Cum m'am uitat in oglinda si mi'am zambit incurajator..."mai rau de atat nu poate fi".O camera goala.In care nimeni nu lasase nimic.Atat de lipsita de viata.Neprimitoare si rece.Am fumat grabit si pe fuga.Mi'am impaturit cele cateva haine.Am verificat speriata sa nu fi uitat ceva,mi'am pus rucsacul in spate si am invartit cheia in usa de doua ori.Zgomotul mecanismului.Vantul cand am iesit in strada si dezorientarea.O noapte in care am acceptat ochii verzi si telefonul ce ma anunta ,printr'un bazait scurt la intervale egale de timp,ca se descarca...si totusi,acolo,intre acei patru pereti,pe ultimul raft al dulapului, am lasat o bucata importanta din mine...

In Piata Unirii,nu mai tarziu de 9:12.

...and never get to the beginning...

Nu am chef.Intelegi?Nu am chef ...de cearta...controverse si drame.mi'e (relativ)bine in bula mea.Don't invade my personal space.N'am chef de alergat si pus intrebari,ale caror raspunsuri sunt monosilabice.N'am chef de aparat si inteles.
Am chef sa zambesc si sa ma bucur...

Azi sunt flower-powerish.
Verde.Albastru si poate spre dupa-amiaza portocaliu.

I wasn't wrong.I was just wrong about you...

moment de respiro
Am obosit.Imi impun sa nu renunt.As fugi...
Deciziile clare sunt luate doar cand cafeaua s'a racit iar scrumul a cazut pe masa.Stiu unde plec si ce vreau sa fac.Cat mai departe si cat mai curand.Aici sau acolo mi'e totuna.


-What happened? Why - why didn't they work out?
-What always happens. Life.

Fade.

Ti'as spune ca nu asa se face...as stramba din nas si as pufni a "asa nu'i bine" .
Fara sprancene incrucisate si smiorcaieli copilaresti.Nu.eu nu urasc ziua asta desi poate ar trtebui.

M'am trezit azi in mijlocul unei intersectii uitandu'ma debusolata la niste semafoare care nu functionau.Am zambit si m'am plimbat prin ninsoare fiindca primavara nu putea incepe mai bine pentru mine.Sunt rece si pierduta,iar tot ce inseamna ieri imi pare extrem de indepartat.Imi rezolv treptat each and every issue I have with Life.Zambesc mecanic si as vrea sa pot spune ca sunt macar pe jumatate la fel de fericita pe cat eram.
Totul e pe fuga si contra cronometru.Versuri cantate pe jumatate si un om caruia as fi vrut sa pot sa'i urez mai mult decat un "la multi ani" in graba.

Everyone tells me to see the glass as half full,but I don't even see the damn glass...

Nuante diferite de gri si cineva care a descoperit tente noi de verde....

...I 'm a walking mess...

Shove headphones in...music on...world off..

Putine ore de somn.Cafea amara ,reprosuri si frig,dimineata.Oameni care ma stiu de foarte mult timp, ma roaga sa ma intorc,la ei...la ce am fost...Ma intristez si tac.
Ma uit la ei dar nu pot sa ii aud...am auzit de atatea ori aceleasi placi incat mi le pot recita singura.Vreau sa nu mi se mai spuna nimic.Sa fiu lasata ...un timp.

If you change the way you look at things, the things you look at change.

unwelcomed...

Am gresit mult si imi pare rau pentru fiecare gafa facuta.Am pierdut cam tot ce am avut si momentan ma simt complet dezorientata.Am inteles ca nu o sa fie usor si ca am atatea de recuperat dar mi'am ridicat privirea si incep treptat sa fac pasi.Stiu ca nu am cum sa vindec sau sa repar, dar mi'ar placea sa stiu ca exista o formula magica sau o incantatie straveche care sa stearga tot.
Sunt in curs de curatenie.Ma debarasez de tot si inca nu sunt sigura cu ce ar trebui sa umplu un loc care pentru atata vreme a fost aglomerat...

Imi doresc sa nu stii cat rau imi faci...si da,e doar vina mea.Zambeste.Ai reusit!

just because;

When you speak with the green eyes...

priveste'ma in ochi si recunoaste ca iti este frica.

Stiu ca am avut dreptate.Am zambit in sinea mea inca de prima oara de cand ti'am vazut privirea.Nu exista oameni frumosi care sa nu reactioneze bine la un aparent cliseu sau la o marturisire balbaita...care sa nu se lase miscati absolut deloc...unii reationeaza pe moment,altii intarziat...tot de ce este nevoie e rabdare si sinceritate...
Cautam bucati si incercam sa dezlegam fiecare nod lasat de cate un final...Ne prefacem ca uitam si in esenta vrem inapoi lucrurile cu care eram obisnuiti.Ne e frica de tot ce inseamna inceput,fiindca nu stim daca va fi la fel da bine...sau daca vom suferi la fel, sau poate chiar mai rau in cazul unui sfarsit...
Treptat devenim circumspecti iar intrebarea care ne bantuie e "pentru cat timp?"


...mi se aburesc ochelarii cand la tine ninge...iar cand la mine e soare,clipesti des...

toata situatia asta imi pare atat de cunoscuta...coincidente legate intre ele si povesti fantastice...
poate ca era nevoie de asa ceva si pe anul asta...

nickelback-savin'me

Poate ca purtam eticheta de revolutionari dar intr'o alta ordine de idei suntem doar atat cat ne dam voie sa fim...

Nu pot...Am incercat de nenumarate ori dar degeaba...
...nu pot sa tai o bucata atat de importanta din mine..

It's time to find what's left...

ma sufoca...ma lasa fara cuvinte...ma face sa tremur...ma limiteaza

Nu am chef de schimbari...Nu sunt capabila sa indeplinesc cereri si conditii.Privesc in gol pierduta si ma prefac implicata in discutie...Nu sunt aici.nici acolo.nicaieri.sunt de negasit.Cautati'ma...mereu cand fug obisnuiesc sa las putine urme...

Nu te uita la mine.Nu o sa vezi nimic.Tot ce am avut e imprastiat in diferite colturi ale acestui pretutindeni. M'am pierdut total.E gol.Numar pe rand ecourile unor umbre de sentimente.Nu inteleg cum e posibil sa ajungi aici.De la tot ce a fost...aici.In acest loc,total necunoscut,in care nu pot spune ca ma simt nici bine,nici rau...ma simt...neutra.Nu ma afecteaza in nici un fel.sunt constienta ca ar trebui,dar totusi nu o face.Ma lasa indiferenta.cat sunt aici traiesc cu senzatia ca nu sunt,sau ca sunt... dar ca privesc totul din exterior,incapabila de ceva subiectiv...ca si cum nici nu ar fi vorba despre mine...

Nu incerc sa obtin nimic... totul trece mult prea repede pe langa mine iar eu nu'i pot face fata oricat de mult m'as stradui...

Te intreb "ce'ar trebui sa fac?" fiindca eu sunt prea obosita sa raspund...

Mi'as dori sa ninga,fiindca mereu am impresia ca toata agitatia se domoleste,iar oamenii...oamenii zambesc altfel...

Mi'e dor...nu stiu exact de ce sau cine...mi'e dor de tot ce ma face(a) sa simt...

buze uscate.imbratisare rece.abur...

..tot de ce am nevoie stiu ca voi gasi in tine...