Dependenta e semnul distinctiv al oricarei povesti de dragoste pasionale.Totul incepe in momentul in care obiectul adoratiei tale revarsa asupra ta o doza ametitoare si halucinogena din care nu ai avut niciodata curajul sa recunosti ca ti'ai dorit-un amestec de droguri afective,o cursa infernala a dragostei.Apoi tanjesti dupa atentia neconditionata a celuilalt cu obsesia insatiabila a oricarui drogat.In lipsa drogului,te imbolnavesti subit,o iei razna,devii depresiv(pe langa resentimentele care te incearca fata de cel care ti'a incurajat dependenta inca de la inceput si care acum refuza sa te mai aprovizioneze cu marfa de calitate de care ai atata nevoie-pe care sigur o are ascunsa pe undeva,fir-ar sa fie,pentru ca pe vremuri o primeai gratis de la el).In faza urmatoare esti slab,tremuri intr'un colt si nu mai esti sigur de nimic,ti'a vinde pana si sufletul sau ti'ai jefui vecinii doar ca sa ai din nou "chestia aia".Intre timp,obiectul adoratiei simte fata de tine doar repulsie.Se uita la tine ca si cand nu te'ar mai fi vazut niciodata pana atunci,nicum ca la o persoana pe care candva a iubit'o cu pasiune.Ironia face sa nu'l poti invinovati ptr asta.Adica,uita'te la tine....nici macar nu te mai recunosti.
-E.Gilbert

o felie de paine prajita si cafea neindulcita...stare de rau ce da semne ca se amplifica si consecinte nedorite...
"Weekend de trei zile" scrie pe snurul baschetilor mei...