[NOT] the same.

De ce au unii oameni impresia ca o revenire inseamna automat acceptare?Adica...mai concret...de ce sunt persoane care cred ca ,dupa o lunga perioada de absenta,cand drumul se imparte dintr'o data in doua,iar tu decizi sa mergi pe o carare si acel cineva care ti'a fost alaturi alege sa mearga pe cealalta,inseamna ca atunci cand va revedeti lucrurile trebuie sa continuie de unde s'au oprit.

Ne raportam la lucruri diferite si repetam aceeiasi fraza obsedant, "Dar nu ti'am zis?!".Nu.Nici tu,nici tu,nici tu...nici eu...Nu.Nimeni nu a mai spus nimic de foarte mult timp.
Si cand realizezi cat de putine mai stii despre o persoana despre care,intr'un anumit moment al vietii tale,stiai absolut orice-te intristezi,incerci sa maschezi asta razand la o gluma pe care ai auzit'o doar pe jumatate si te linistesti gandindu'te ca nu e numai vina ta.
Dai din cap,te prefaci ca stii despre ce se vorbeste,si incerci sa iti amintesti franturi din ceea ce se poate numi ultima voastra conversatie...

Cerneala pentru povesti nu se va termina niciodata ;iar buna-ul putin stingher si timpul ce a trecut nu pot fi ignorate.

And it's been a while...

Zambesc...mi'e bine si cald.Ninge frumos,ca de povesti..cu fulgi mari care danseaza impreuna;la fel cum faceau si in compunerile mele din clasa a cincea.
Am deschis cutiile in care am ascuns bucati din fiecare craciun si mi'am citit povestile de copil.Am reparat aranjamentele facute manual si m'am uitat pe fotografii.
Ciocolata calda.muzica.cuvinte.liniste.joaca.ceai.azi...

Obrajii mei inca pastreaza caldura mainilor tale si tresar in timp ce ma plimb prin casa,crezand ca'ti aud vocea...
...esti aici...

Citeste.

Vineri,11 decembrie

Tigara arde in scrumiera,cafeaua e prea fierbinte.Zambesc.Nu ma mai intreba daca am sa te astept ...fiindca mereu am sa te astept;pe fotoliile atat de familiare sau intr'o statie de autobuz...


Sambata ,12 decembrie,2:46

Te intorci spre mine si ma privesti ingrijorat.Ma intrebi in soapta "Cum te simti?" si iti raspund ca mi'e bine.Mi'e bine cu tine,mi'e bine pentru ca tu.
Chiar daca mainile mi s'au incalzit pot sa mi le ascund in continuare in ale tale...chiar daca nu mai tremur,tot ma linistesti.Chiar daca esti obosit,fiindca stiu ca esti,ai albul ochilor striat de vinisoare rosii,inca zambesti.

Oameni care citesc ,oameni care vorbesc la telefon neincetat plimbandu'se dintr'u vagon in altul,oameni care adorm lipindu'si capul de geamul aburit,incercand sa uite de griji si probleme.
Mie nu mi'e nimic,am tot ce'mi trebuie.Si nu,nu'mi mai spune sa incerc sa adorm fiindca nu vreau sa
pierd imaginea ta concentrat,privind monitorul laptopului,incercand sa potrivesti functii si sa faci ursi sa mearga.

...si chiar daca ar exista griji sau temeri ele ar disparea subit...fiindca zambetul tau si strangerea ta de mana ar topi orice urma de indoiala..


Depeche Mode - Enjoy The Silence
Asculta mai multe audio Muzica

Sah.

e frig.sunt intr'un oras pe care l'am confundat cu "acasa" in timp ce ma plimbam pe strazi scaldate in lumina calda a felinarelor.am tresarit de fiecare data cand mi'am auzit telefonul sunand .am sperat
...mi'am dat voie sa privesc oamenii si am avut parte de liniste.nu atat cat mi'as fi dorit...nu atat cat sa pot sa imi omor propriile ganduri si sa ma afund in amintirile momentelor frumoase...

e un joc incorect in care esti singura in fata tablei de sah,iar din cand in cand vine cineva care face o mutare ce iti distruge iluziile.stai si te chinui,te gandesti la toate posibiltatile,fiindca momentan crezi ca ai timp.ti'e frica sa faci vreo mutare fiindca nu vrei sa fie cea gresita...nu o data ti s'a intamplat sa ti se dea "Sah". "mat",inca nu.dar jocul se va termina candva.candva acum?candva maine?candva ieri?nici tu nu stii.
esti confuza si nu stii ce sa faci...pentru tine scopul jocului nu este sa castigi.tu continui sa joci pentru acele cateva clipe in care fotoliul din fata ta nu este gol..

prea multe cuvinte...
...fiindca sunt epuizata...
...fiindca nu pot sa ma mint frumos,oricat de mult as incerca...fiindca probabil complic lucrurile in incercarea de a ajunge la niste concluzii pe care le'am evitat mult timp,prefacandu'ma ca nu sunt acolo.fiindca ...

...imi doresc sa vina ziua cand va veni cu cestile de cafea in mana,se va aseza la masa si nu se va mai ridica.tigara arzand in scrumiera.cestile pe jumatate pline ...sa ramana doar doua piese pe tabla de sah.
chiar daca amandoi vom sti ca este remiza,vom continua sa jucam...pana cand...pana cand...

...ca un nebun...

fiindca nimeni nu poate intelege,oricat de mult ar incerca....oricat de mult ar vrea...fiindca da,este irational si ilogic...fiindca nu,nu"face sens"...fiindca lucrurile sunt facute ca sa te bucuri de ele,dar totusi exista un "dar",care apare in momentele acele cand esti doar tu.atat...tu impreuna cu gandurile tale
...si chiar daca timpul va trece,nu o sa fie bine...dorintele nu se vor implini...sentimentul care va domina va fi acela dinainte sa sufli in lumanari,dinainte sa ghicesti pe ce obraz se afla geana...momentul in care vei formula in gand dorinta care a fost,este si va fi mereu acolo,in tine,adanc ascunsa...
...sunt oameni care o inteleg...care isi dau seama...si sunt cei care nu isi dau voie sa priveasca atent,cei care prefera sa nu observe un oftat...niste ochi rosii ce au plans o zi...sunt cei carora le pasa,dar nu suficient,nu atat cat iti doresti tu...
...si speri ca un nebun ca maine va fi acea zi,cand ochii li se vor deschide...cand isi vor da voie sa simta...cand isi vor aminti...speri ca maine-le pe care il astepti nu va fi atunci cand kilometri va vor desparti...speri ca un nebun...te minti si te prefaci ca nu vezi si auzi...iei partile bune,fiindca acum numai ele conteaza...dar cand va exista,ceea ce se cheama "distanta",nu vor mai exista nici ele-doar un gol imens ce nu va fi niciodata umplut...
...ramai cu amintiri,cu fotografiile pe care te uiti si azi...ramai cu dorul,ce il simti si acum...si speri...speri ca un nebun...
...ca maine va fi acel maine atat de mult asteptat...
speri ca un nebun,ca povestea nu se va sfarsi...nu accepti un viitor prestabilit...nu accepti aziul,doar ieriul...fiindca momentul plecarii,exista...

...timpul nu va vindeca,va adanci rani...va distruge oameni si nu'i va mai reconstrui...vor ramane bucati din ce au fost candva...
iluziile vor deveni propriile realitati...

...timpul nu va vindeca,va deveni doar un mod de a cronometra absenta...atat a lui...cat si a ta...fiindca tu,de foarte mult timp,nu iti mai apartii...


Requiem For A Dream - Requiem For A Dream
Asculta mai multe audio Muzica

astept...

Taxi - Niste raspunsuri
Asculta mai multe audio Muzica

Stateam, taceam,

ZIle in sir nu faceam altceva,

Nimic, nu spuneam

Te priveam,

Mi-era frica sa nu te atinga vreun cuvant

Mi-era frica sa nu frang, ce nu trebuia frant.

Daca am gresit, iti spun doar

Ca as face asta iar, oricum

Sunt doar

Niste raspunsuri,

Ce idée ciudata,

Raspund la intrebari pe care,

Nu mi le-ai pus niciodata.

Niste raspunsuri

Dintr-o vreme uitata,

Poate ca sunt anost

Ce-a fost, a fost

Dar am vrut sa sti

Cum n-am stiut iubi

Ganduri, oarbe

Ma cuprind asa cum

Ar fi trebuit sa te cuprind

In nopti, albe

Insa tac, mi se parea absolut firesc

Mi-era frica sa iti spun ca te iubesc

Daca am gresit iti spun doar

Ca as face asta iar si iar, oricum

Sunt doar

Niste raspunsuri,

Ce idée ciudata,

Raspund la intrebari pe care,

Nu mi le-ai pus niciodata.

Niste raspunsuri

Dintr-o vreme uitata,

Poate ca sunt anost

Ce-a fost, a fost

Dar am vrut sa sti

Cum n-am stiut iubi

Poate ca am fost

Si-am ramas un adult copil

Si te rascolesc aiurea, complet inutil

Poate ca invers

Si sunt un copil adult

Dar nu te-am iubit prea putin

Eu te-am iubit prea mult

Niste raspunsuri,

Ce idée ciudata,

Raspund la intrebari pe care,

Nu mi le-ai pus niciodata.

Niste raspunsuri

Dintr-o vreme uitata,

Poate ca sunt anost

Ce-a fost, a fost

Dar am vrut sa sti

Cum n-am stiut iubi.

Povestea fetei cu ochii caprui.

...in timp ce privea coala alba de hartie se gandea ce sa deseneze...batea cu degetele in masa,sperand ca o sa'i vina o idee...toate i se pareau atat de banale.
A luat un creion si a trasat conturul unei mari.A auzit ceasul ticaind si'a realizat ca era timpul sa se intoarca la ceaiul ei de menta si la cartea ce o astepta pe noptiera.

...de fiecare data cand plangea se intorcea la masuta de lemn si la foaia de hartie.lacrmile alunecau,starbatandu'i ambii obraji si in final ajungeau sa imbratiseze albul colii.
timpul s'a scurs...albul a devenit un galben imbatranit...ceasul nu s'a oprit;nici macar...nici macar sa'si traga rasuflarea...

intr'o zi, cand a trecut prin fata oglinzii a observat ceva diferit...s'a apropiat si imediat si'a dat seama-ochii,ii erau albastri.a alergat inapoi la masuta,iar marea ei,marea ei era albastra.a facut din sufletu'i o barcuta,la fel ca cele pe care le facea din hartie cand era copil, si a lasat'o sa pluteasca spre orizont..
...iar undeva departe,in mijlocul marii, exista o banca,unde sufletele se odihnesc..

IBG XI.

Asa cum deja stiti ,in fiecare luna se organizeaza IBG (Intalnirea Bloggerilor Galateni).
Luna aceasta locul de intalnire este tot Geenie (cei care au fost data trecuta stiu unde este) duminica ,15 noiembrie,ora 13.30.
Pentru inscrieri si mai multe detalii,click for Liz.

23:59

...am simtit dupa destul de mult timp,mirosul de cafea proaspat facuta si m'am surprins fredonand versurile unor melodii (ne)cunoscute.Am simtit cum ma scufund in pernutele moi ale fotoliilor,iar cafeaua avea gustul pe care il cautam de atata vreme.Am urcat in mansarda in recunoastere,dar joi...joi seara,mansarda e plina de straini.
Mi'am amintit de cat de frig a fost iarna trecuta...
Am agitat de cateva ori lingurita,cat sa se dizolve zaharul si am simtit un fior rece in timp ce ma uitam pe geam ...
M'am intors spre ea...era la fel de pierduta ca si mine...totusi ,zambitoare si bine...

Cand usa s'a inchis in urma noastra ,cu acel zgomot atat de familiar,am realizat ca realitatea striga dupa mine...

just this once.

Mi'as dori macar o data,cand pleci sa te uiti inapoi... sa ma vezi asteptandu'te pe un calorifer caldut...sau in mijlocul unui coridor aglomerat.sa ma auzi cum numar in gand fiecare pas de'al tau,in timp ce te indepartezi.

in timp ce tu pleci , eu deja te astept...


*ea il privea nelinistita in timp ce ochii lui pareau pirduti.astepta ca el sa vorbeasca.era acolo,chinuita de propriile ganduri si temeri.simtea nevoia sa protejeze dar totodata sa fie protejata.ar fi avut nevoie de inca putin timp...si inca putin...si inca putin...nici ceasul nu i'a functionat azi.a mers exact ca toate celelalte.inainte.fara pauze.
inainte si'atat.

Jurnal...

...de august,cu pete de cerneala,cuvinte tremurate si colturi de foi indoite...


06 august 2009

...fiecare zi e pictata in nuante diferite...sentimente conturate cu un creion si gadilate cu o pensula delicata...culoare,suficienta pentru un rasarit si un apus de soare,la mare...

07 august 2009

Putine sunt experientele atat de dureroase ca o ruptura.Despartirea este traita ca un atentat pregatit cu meticulozitate,fiindca bomba a fost plasata undeva in inima noastra:n'ai cum sa scapi de violenta deflagratiei.
Sentimentul initial capata noi forme in acele prime momente,la nici cateva minute dupa explozie-ceva se intampla cu inimile noastre...incepe un joc nemernic de cuvinte,intre ieri si azi...intre amintiri,vise si realitate.un joc in care noi suntem arbitrul si in care trebuie sa ramanem impartiali.greu,nu?visele,amintirile,clipele frumoase vin mereu impacheate in cutiute dragute...si iti ofer senzatii placute spre deosebire de realitatea.e o prezenta neutra pe care initial nu o remarci daca treci pe langa ea...totusi are ceva special.cand e fericita.si se simte bine..atunci...radiaza.intr'un fel unic,doar al ei.
trebuie doar sa imbratisezi "realitatea"...sa o accepti si sa ai rabdare...fiindca intr'o zi iti va zambi si tie.

...candva,nu foarte demult,pictam un univers...in nuante de albastru si portocaliu.A venit august...si deocamdata mi'a lasat un gust amar...urat mod de a incheia o vara...ganduri impletite si sentimente combinate.dureri neexprimate.si multa cafea...universul meu… e in nuante de albastru purpuriu...picurat cu lacrimi mici de rosu stins...

08 august 2009
...vise patate...
Un vis nebun in care te'am regasit...un vis alb -negru,in care ochii tai "somnorosi"erau singura pata de culoare-un verde palid care pe timp de furtuna era al marii.Imi zambeai...imi zambeai cu toata fiinta ta.Parul,ochii,palmele,degetele.Si era candva intr'o duminica...candva in iunie.purtai zambetul din acea zi...


Cuvintele nu erau necesare...Am stat si am numarat secundele impreuna...pana timpul,plictisit de jocul nostru copilaresc,s'a oprit.cand ticaitul nu s'a mai auzit.cand ecoul era doar cel al batailor unor inimi-ne'am apropiat...ti'am soptit cu'o voce gatuita un "mi'a fost dor..."

...M'am trezit confuza si obosita...am inchis ochii si am adormit chinuita de aceeiasi intrebare…

09 august 2009

...dupa un an si ceva,azi m'am oprit pentru prima oara in fata unei coli albe de hartie...si am desenat.la inceput un amalgam de linii si umbre...pana cand totul a prins contur...

..incerc sa ma intorc la vechile obiceiuri...melodii...locuri...
13 august 2009

Noapte cu dorinte multe...cu momente retraite si cateva stele cazatoare care sa iti fie martore la primul "imi doresc sa..."-spus cu voce tare.Dimineata cu lacrimi amare...cu vant salbatic si c’un soare stins…
14 august 2009

...lacrimi albastre...

A inceput sa'mi fie din ce in ce mai frica de momentele de liniste...cand camera'mi este pierduta in intuneric,iar lumina dufuza a unui felinar se prelinge pe langa draperii...cand tacerea devine atat de apasatoare;de nesuportat...Da.imi este frica de momentele acelea...stiu ca atunci gandurile o iau razna si se plimba dezorientate prin mintea mea...inima mi se umple de sentimente efemere.dar golul nu dispare...nici sentimentul initial.e acolo.

Azi am tremurat cand ti'am vazut numele scris pe telefon...l'am lasat sa sune,si in ultimul moment,fix inainte sa inchizi am raspuns.."buna"...erai cald si bun...am zambit cu toata eu...
... am simtit cum cineva ma vopseste in albastru...cum o pensula imi atinge delicat pielea lasand in urma brazde de albastru..albastru amar...albastru sarat...albastrul cerului toamna...albastrul marii.Cu un creion mi'a desenat forma gleznelor si gambelor...iar linia vietii a prelungit'o,mult;cat sa contureze marginile povestii...

...ploua incet,ca de sfarsit de iunie...lacrimi albastre se desprind din mine...
16 august
...bilete ascunse,momente pitite,teama,dor...

"vant care'ti bate prin par,imbratisandu'ti visele spre cine stie unde.te gandesti...pari trista,dar,da.tie iti sta bine cu "franjuri" in par.orice fel de franjuri.
stii,chiar si cu franturi de neimpliniri,trebuie ca oamenii sa se opreasca o singura secunda si sa vada imaginea ce le'ar parea ireala.de'o singura secunda ar fi nevoie ca oricine sa nu vrea sa mai plece vreodata,nu fara suvitele tale copilaresti si ganditoare alaturi.

iti amintesti lucruri,ti le vei aminti intotdeauna.nu,nu'ti vei aminti ce "nu trebuie",pentru ca ai nevoie de tot ca sa mergi mai departe,ca sa cresti,ca sa te intorci,sa pleci sau sa ramai..

zi cu vant,dunare,atunci,acum si fum..."

multumesc pentru fiecare atunci...pentru ca mi'e dor de tine, gandac si sper sa fii bine...


"-atunci...acum...data viitoare?
-cu siguranta..."
20 august 2009

Zi petrecuta in si printre carti...zi cu povesti de dragoste desenate...si cu stropi de iubire captivi in cateva fotografii...
Un zambet...o mangaiere...un joc...o zi calma si linistita;lipsita de conflicte si indoieli.

Astazi am rememorat cu drag momente...am ascultat melodii impreuna...astazi am ras si m'am simtit bine.
23 august 2009
...pentru ca...

imi doresc sa fie o zi cu zambete calde,imbratisari interminabile,rasete,muzica buna si oameni ce se simt bine.dar cel mai important e sa fii tu fericit..
... azi mai mult ca oricand,te vreau zambitor si bine...

...pentru momente frumoase si bucati de rasarit de iunie...pentru ursuleti de plus...pentru dimineti petrecute la magazin in muzica buna si videoclipuri amuzante ...pentru fugit de acasa la ora 2 dimineata...pentru morala facuta de tine la telefon...pentru beep-uri "de ajuns in regula acasa" si griji...pentru tine...pentru mine...pentru ce a fost...pentru ce si cat este...pentru ce va fi

...pentru ca te

24 august 2009

24...Am ezitat mult sa scriu crezand ca povestind ce s'a intamplat in acest sfarsit de saptamana ,momentele isi vor pierde din magie..dar nu.Un weekend cu zile pline..cu surprize planificate...cu dileme...si multe idei frumoase...cu discutii despre animale de casa si intamplari hazlii.
O noapte de vineri spre sambata cu vant placut si un soare ce disparea printre blocuri,m'a linistit.i'am zambit si mi'am dorit sa fie bine.sa uite pentru cateva ore de el.si impreuna ,am sperat pana in ultimul moment ca o sa apara iar ziua lui va deveni brusc,ziua lor.nu am avut ocazia sa'i cant La multi ani sarbatoritului ,nici sa'l imbratisez in primele momente ale optispe' anilor proaspat impliniti-o voce ce urla in difuzor La multi ani!!! la cateva minute dupa miezul noptii.atat am putut sa'i ofer.
Iar noaptea aceia a fost a nebuniilor...a fugitului de'acasa inapoi la petrecere.a plimbarilor printr'un oras pustiu,tulburat doar de cativa muncitori...
...noapte cu zambete,rasete,muzica,topaiala,fum,foarte mult fum...calm,discutii,filmulete amuzante,amintiri...

Duminica?duminica...zi petrecuta jumatate pe fuga,in care pentru mai bine de trei ore in lista mea de apeluri aparea un singur nume...zi cu telefoane multe,intalniri scurte si "femei isterice".cu drumuri aparent interminabile...dar rezultatul, a fost exact cel pe care mi'l doream.ai fost surprins.ai zambit.te'ai bucurat.m'ai imbratisat...mi'a spus multumesc in cel mai adorabil mod posibil si ti'am zambit...
...La multi ani!!!...
un gratar,o melodie cunoscuta,un tort dulce si bun,cum demult n'am mai mancat,un joc de ping-pong,niste oameni frumosi si care tin la tine,un telefon inca sunand,un aparat de fotografiat,un varf de nas plin de ciocolata,niste ochii verzi,un "tu"zambitor si bine...un "tu",zic eu,fericit...
Daca cineva ma intreaba “De ce?” ...pentru ultimul “pentru ca”.

26-30.

26 octombrie
...am invatat sa joc cs si un Gandac ametit s'a plimbat de zor.Tensiune acumulata din motive prostesti.
Am asteptat in fata unui semafor verdele ce m 'a gasit linistita si cu obrajii uscati.Un "vorbeste" in care se citea o usoara tenta imperativa amestecata cu ingrijorare si raspunsul pe care deja il stia "nimic".semaforul a epuizat tot lasandu'ma zambind timid...

28 octombrie.
Am facut munca de secretara.Am primit imbratisari neasteptate si reactii ce pot spune ca m'au surprins,in sensul bun.M'am ascuns fara motiv,doar pentru ca sentimentul vinovatiei ma tinea strans de mana cand nici macar nu trebuia sa fie cu mine...Gafe memorabile,impreuna cu o declaratie scrisa in cabinetul domnului director...priviri speriate si ingrijorate...intrebari si raspunsuri aberante.Fotografii.Un puf agitat ce alerga necontenit de la etajul unu la etajul doi si inapoi;de la A2 la A4;si tot asa.
La rock free ne'am simtit bine.Cu tastaturile in brate am cantat...si am primit o cravata...tricoul care este la "cel mai organizator"..animalutele de plus,insignele,fiecare a primit cate ceva.
Ziua s'a incheiat cu un joc de cs tensionat unde am fost martora la una din cele mai spectaculoase reveniri..

In seara asta inca mai am treaba....

29.octombrie.

Zi tensionata...cu emotii multe si niste ultime trasee.cu incurajari...cu urcusuri si coborasuri emotionale.O prezentare de revista care eram convinsa ca nu va merge bine,chiar nu a iesit bine.Dar totusi am reusit sa fug de profesoara la timp ca sa jurizez niste dovlecei de hallloween,sa dau premii si sa asist la niste ultime repetitii.
O piesa de teatru frumoasa,care mie mi'a placut enorm...ce m'a lasat ametita,debusolata si lipsita de argumente intr'o discutie ce se anunta fara sfarsit.
Timpul l'am scapat intentionat din buzunarul de la pantaloni si l'am pierdut pe coridoarele liceului;undeva,ratacit pe sub un calorifer,m'asteapta sa ma'ntorc la el.
Reprosuri si tipete,lacrimi adunate in mine si de mine;acuzatii si aceleasi priviri ce dor si'au facut loc si azi...
Un concurs de informatica.O usa ce ne despartea.o eu tinand un creion in mana si gesticuland cu el amenintator.o eu obosita,speriata si in acelasi timp atat de fericita ca ai aparut in sfarsit.un mar primit in dar...o joaca de copil alintat iar tu rabdator si intelagator...zambindu'mi cald..

"succes"...si a fost bine.

Un sfert de ora s'a transformat in aproape doua ore de somn.oboseala m'a rapuns.

30 octombrie
s'a terminat...

...si e un gol imens dupa ce pleci...

I wouldn't have let go.

Astazi am sperat la o ploaie de iunie si un raspuns.am zambit la nori si mi'am permis sa intarzii...
Astazi mi'a fost frica de siguranta unora...de situatiile lor lipsite de complicatii...de solutiile lor simple...de lucrurile "clare"...de intensitatea unui "da" si duritatea unui "nu"...

Astazi,am vrut sa fug de luni si sa ma intorc la sambata...

Stare pe care o ignor si pe care ma prefac ca nu o cunosc...

Am parte de zile linistite.Dorm putin,dar reusesc sa ma odihnesc.Zambesc.Imi pun dorinte.Incerc sa dau sfaturi,asa cum stiu eu mai bine,balbaindu'ma,trecand de la una la alta si gesticuland exagerat.Imi fac griji si spun ca "o sa fie bine" fiindca chiar o sa fie.Fac planuri,incerc sa le respect...ma pierd in discutii ce nu duc nicaieri...ascult aceleasi melodii... Ganduri ametite legate cu noduri stranse de sentimente clare... ...oftat...toamna...rasuflare rece...si un ceai aburind...

Dialog.

-Pare in natura noastra sa alergam dupa iluzii.Le cerem,le cautam,si nu,nu vrem sa acceptam ca sunt iluzii.
Ne hranim cu idei de iubire,creata poate doar de noi,si ne iubim gandurile chiar daca nu ne fac bine.Iubim finalul posibil,nu cel existent,iubim oamenii posibili care'ar face finalul fericit.Ii iubim chiar daca ei nu fac asta.Ne uram pentru ca iubim asa.
Tresarim unei priviri care nu este nimic,dar care pentru noi inseamna ceva.Zambim unor cuvinte care nu spun ce vrem noi,dar le raspundem ca unor declaratii de dragoste.Cantam ochilor care nu ne privesc,pe o muzica pe care doar noi o auzim.Pastram lucruri care nu sunt ale noastre,dar defapt nu sunt nici ale lor.Tinem minte ceea ce pentru ei n'a insemnat,poate ,nimic.
Si totusi ne mintim frumos si otravitor cu ceea ce nu exista decat pentru noi.
Noi nu suntem posibili,noi existam.
Ar trebui sa existam noi pentru noi,fiecare pentru fiecare,pana am ajunge propriile iluzii...
Si durerea din iluzii ,chiar si fara sa fie demontata de realitati,durerea-exista...

- ...fiindca da,asa cum ai spus si in trecut,sunt de neinteles...

"Oboseala.Nu sfarseala care duce la nou,nu stadiul final al unei trairi,nimic sa explodeze,nimic sa erupa,nimic violent.
Oboseala perpetua,oboseala care doare si care arde mocnit,oboseala care apasa pe vise si care cauta un viitor pe care sa'l striveasca sub greutatea ei.
[...]oboseala a carei prezicere o refuz.
O s'o refuz pana cand se va termina.Pana cand voi primi iar viata in loc de oboseala,sau pana cand oboseala ma va primi in ceata ei grea.Dar atunci macar se va fi terminat...

PS: Inca departe de a fi devenit insuportabila..."

Azi,timpul a stat...

...zambesc.e frig.frig de octombrie...

Fiindca totul se invarte in jurul aceluiasi numar.Zambesc amar.Imi dau voie sa plang,acum.
Am sa ascult melodiile pentru ultima oara,conversatiile le voi citi din nou,pe fotografii se va asterne praful,iar nisipul de la mare...il voi imprastia pe fundul cutiei.

pentru ca te'am,te si te voi iubi...

Sfarsitul...

PainKiller.

M'am considerat mereu o persoana care se adapteaza usor.Acum,mi'e frica de nou;poate pentru ca nu ma vad facand parte din el.
M'am saturat de intrebari superficiale,de nevoia unora de a sti.M'am saturat de priviri pline de compasiune,de aluzii si de grija prefacuta.
Stari demult avute se inotrc amintindu'mi de inceputuri.
Nu mi'am imaginat ca ma voi putea multumi cu atat de putin si in acelasi timp o alta parte din mine,care rar prinde glas ,isi va dori atat de mult.
"E ca si cum ai avea un cutit infipt in tine si din cand in cand cineva vine si te imbratiseaza".Simti.Simti cum lama inainteaza.Nu poti sa ii spui sa'ti dea drumul,fiindca doar in acele cateva momente nu doare...
As prefera o lovitura puternica.Printre lacrimi si strigate as multumi.Rana ar fi adanca si probabil... niciodata nu se va vindeca complet...

Azi [nedorit].

Sa ne gandim pentru un moment la toti oamenii care conteaza pentru noi...sa ne eliberam mintea si sa incercam sa ne imaginam pentru cati,contam noi.

...undeva,pe un coridor aglomerat,m'am pierdut iar filmul s'a rupt.drumuri lipsite de scopuri n' au facut decat sa ma ameteasca.poate sunt egoista si incapabila sa inteleg...poate exagerez....poate nu am nici un drept sa judec,dar a fost o zi grea si am tanjit dupa afectiune...dupa zambete si imbratisari...

Bits and pieces.

M'am trezit in fata unor chipuri noi care inca mai pastrau trasaturile verilor petrecute impreuna.Cu totii stingheri si timizi,am incercat sa vorbim,sa ne prefacem ca timpul nu a trecut iar noi nu ne'am schimbat,ca suntem aceeiasi copii agitati,dornici de joaca si descoperiri...
Fiecare ,cu propriul prezent, s'a straduit sa creeze un prezent" al nostru".Privind in urma am reusit sa retraim momente...am zambit amintindu'ne de tot ce a fost si treptat ne'am prezentat toti rezumatul povestilor ce au urmat. Am mancat mere verzi,ne'am uitat pe fotografii si'am tremurat de frig impreuna.

Doua perechi de ochi albastri m'au urmarit cu atentie in timp ce imi explicau cum ai nevoie doar de un puf,pe care trebuie sa il ascunzi si de o "incantatie magica" ca sa ti se indeplineasca o dorinta.
Au inventat un joc pentru mine si amandoua au reusit sa ma ude c'un furtun de gradina.Le'am spus povesti si le'am ivatat sa fluiere.Zile cu chicote si ras de copile hiperactive.

...Sunt acasa.Mi s'a acrit de drumuri si plimbari aparent interminabile.
Azi ,fara planuri si decizii...azi am timp de'o plimbare...

In Need.

Zi cu surprize si telefoane.cu o ploaie rece si nesfarsita.cu vant de septembrie ce se plimba prin parul meu.cu o "eu" agitata si alerganda...
O voce pe care nu am auzit'o de ceva vreme si pe care in prima instanta nu am recunoscut'o m'a facut sa sper.Am trait o stare de betie in care fiecare pas mi'a fost impiedicat si tremurator pana in momentul cand te'am vazut;erai acolo,la cativa metri de mine.Purtai acelasi zambet de care in ultima perioada am avut atata nevoie...dorul mi'a fost vindecat.imbratisarea a fost de neinlocuit...multumesc amandurora ...fiindca m'am pierdut in povestile voastre...fiindca m'ati facut sa zambesc,sa rad si sa uit pentru putinul timp de tot...fiindca mi'ati dat stare flower-power si happy-hippie...fiindca ati fost si sunteti...

Maine plec din nou...
Si tare as vrea sa ma ascund sub plapuma.sa beau o ciocolata calda si sa lenevesc in pat...vreau calm si liniste...vreau sa "stau intinsa pe podea si cineva sa cante la chitara iar afara sa ploua sau sa fie racoare"...vreau sa revad oameni ce'mi sunt dragi si a caror dor le duc....
...iar maine,la prima ora, sa ma trezeasca un telefon in loc de zgomotul alarmei si'o voce la fel de somnoroasa ca a mea sa'mi spuna "buna dimineata".
...maine,la prima ora,o surpriza,as vrea...

It's tearing me apart...crushing me inside.

M’am intors..

Marea m’a linistit...soarele a vindecat rani vechi lasand in urma cicatrici pe care le poti simti la atingere dar nu le poti vedea…mi’am ingropat temerile in nisip…si am lasat ploaia si marea sa imi clateasca gandurile.

In timp ce ma apropiam de “acasa” am realizat ca ma intorc cu acelasi sentiment cu care ma intorceam si in iunie…cu fiecare picatura de ploaie ce imi gadila pielea lucrurile deveneau din ce in ce mai clare…frigul m’a trezit.Simt ce simteam si la inceputul verii,am crezut ca pot fractiona sentimentul;am cochetat chiar cu ideea de a lasa o jumatate undeva pe plaja,ascunsa sub o scoica dar nu am fost in stare.m’am mintit ca voi incerca ziua urmatoare…pana cand ziua urmtoare s’a transformat in ultima zi,iar marea iritata,deja se saturase sa ma astepte…

E septembrie...

Un ceai fierbinte si playlistul meu vechi…gandul imi zboara intamplator la o jumatate de scoica,care sincer,inca sper sa o mai ai…

A trecut vara…astept zilele de douzeci si patru,inca sperand…si octombriele meu....

La starea asta de inceput de septembrie se adauga un dor de o imbratisarea ,un zambet si un “o sa fie bine” soptit din spatele unui nor de fum,dimineata,la cafea…dor de tine...ea...el...voi...noi...

Lazy days...

Multumesc pentru dimineti frumoase...pentru un rasarit fugarit...pentru ochii tai somnorosi...multumesc pentru mana ta ce o tinea pe a mea fiindca eu eram prea ingrozita...pentru o frana pusa la momentul potrivit...pentru ca am ras si am vorbit despre oameni si experiente cu oameni care sforaie...pentru toate episoadele SouthPark vazute...pentru o felie de pepene rosu,dulce si rece...pentru ziua in care am iesit din magazin mirosind a clin amestecat cu pronto...multumesc ca m'ai ascultat chiar daca am avut momente cand nu am fost coerenta si paream pierduta in spatiu...multumesc pentru tricoul cu veverite care a iesit frumos frumos si care a fost laudat si remarcat...multumesc pentru acea imbratisare...multumesc pentru tine...

...maine plec la mare.plec zambind si visand...

In the cold light of morning...

Noapte calma...cu vant ce misca delicat asternuturile si sentiment placut de liniste.Somn de cateva ore cu vise ce nu pot sa mi le amintesc..
Cand m'am trezit am strans in brate perna si am sperat sa adorm din nou...am abandonat repede idee.M'am imbracat alene, cu gesturi de om somnoros si am coborat in port sa vad rasaritul...Soarele a topit orice indoieli sau temeri...

...o parte din mine s'a echilibrat...

...si oricat de mult incerc ,inca nu pot adauga culoare desenelor mele...timpul imi va umezi pensula si tot el va vindeca...

Intalnirea Bloggerilor Galateni-IBG #9.

Desi am zis ca in august nu scriu,nu pot sa nu fac publicitate.Am primit vestea ieri....Oameni buni avem luna asta IBG!!!Yuhuuu!!!Mai exact duminica asta,16 august.Loc de intalnire-parcul spicu[parcul cu magnolii],ora 16:02.

O sa fie frumos ca'ntotdeauna...eu am niste amintiri placute de la ultimul si primul IBG la care am participat...asa ca veniti!!!Subiecte interesante,discutii interminabile,oameni placuti si intotdeauna acolo,zambete,rasete..se merita.
Daca va hotarati sa veniti,"inscrierile" se fac la Liz.

Ne vedem duminica...

CLOSED

si inchid pentru o vreme...fiindca a venit August.luna in care mi'am propus sa ma bucur de tot si toti.in care exista timp pentru orice iar senzatiile si starile de bine nu trebuie gandite ci simtite.in care incerc sa dau si sa nu mai cer.luna in care arat ce "am invatat"...

...un august fara atat de multe cuvinte...

ne vedem curand.

Delir.

Am stat cu draperiile trase sperand ca astfel nu voi observa trecerea timpului...ca secundele,minutele,orele,zilele nu se vor rezuma la un singur cuvant-asteptare.
Am acceptat un gand nebunesc si spontan.L'am acceptat si in scurt timp mi'a devenit drag.Am ridicat in juru'i ziduri ce tind spre infinit,iar in dorinta de a nu'l altera sau complica-am ajuns prizoniera in propria'mi fortareata.
Gandul,nemernicul,m'a strans in brate cat sa stearga ultimele nuante;m'a despicat in doua si s'a hranit cu sentimente si amintiri.Eu...m'am prabusit in semiintunericul rece si gol.
Nebunul,e treaz si acum;se misca agitat dintr'un colt intr'altul al camerei,razand zgomotos si pasind apasat,nelasandu'ma sa ma odihnesc.Din cand in cand se opreste brusc,dandu'mi impresia ca si'a amintit ceva important...tacerea isi face loc,iar semiintunericul se transforma in intuneric...dar momentele astea nu dureaza mult.La inceput il urmaream curioasa...acum,din cand in cand ii arunc cate'o privire.Dezinteresul meu il innebuneste.De ascultat,imi este imposibil sa nu'l ascult.ii aud pana si bataile inimii,cum se izbesc de ziduri si ametite se pierd...iar ,nu o data,am incercat sa deslusesc ce zice...dar fara succes.Vorbeste incet ca pentru el...

Timp fizic pentru mine nu mai exista...Ai plecat demult,probabil acum privesti pierdut pe geam,c'o melodie rasunandu'ti in urechi...
...pentru gandul meu,este timp.mereu va fi.are o eternitate la dispozitie.
A obosit .Respira din ce in ce mai greoi si parca si'a pierdut din stralucire,din claritate.
E incapatanat.nu stie ca nu poate face singur nimic ...ca eu sunt cea de care depinde...

Am incercat sa'i vorbesc...se preface ca nu ma aude...

Stone Sour - Through the glass
Asculta mai multe audio Blog

Amalgam.

am luat o coala de hartie alba,am desenat un rasarit si un apus ce se contopeau "undeva prin vama"...am pictat "o luna patrata" si'un soare triunghiular...am prins stelele cu bolduri pe'un panou albastru,ce l'am numit cer.am decupat luna si'am lipit'o in centrul universului meu.am stins felinarele de pe o straduta.am pasit apasat pe asfaltul fierbinte...pana am ajuns la pamantul inca umed de la ultima ploaie...o buburuza mi'a soptit un cantecel la ureche.rasuflarea mea a devenit vant.mi'am aprins o tigara ca sa pot contura norii cu ea.lacrimile,le vei descoperi ascunse prin iarba,atunci cand te vei intinde in ea si vei visa.am colorat cateva umbre si m'am bucurat la gandul unei calatorii la mare.am simtit iar parfum de piersici.am zambit impreuna cu soarele iar timpul s'a oprit din nou.doar pentru cateva secunde.suficient.
...am descoperit nuante noi de albastru...

ieri...alaltaieri...acum trei zile...poate chiar patru...fericire.

azi-o dimineata care a intarziat sa apara.un vis neterminat.ramasite din zambetele de ieri si un film nemtesc...

**si sa'l trezeasca cu un "buna dimineata" soptit la ureche si'o ceasca de ceai ,in care sunt picurati stropi de raze de soare...

timp ce nu poate fi recuperat.

sunt constienta ca am gresit,dar...

...a trecut o saptamana...o saptamana plina de regrete si mustrari de constiinta.de intrebari ale caror raspunsuri nu vroiam sa le stiu.de mesaje scrise si salvate in ciorne.de telefoane la ore tarzii ,date de oameni grijulii si speriati.

o codita impletita si'o floare prinsa in ea...mi'au amintit de tine.un cer abandonat la miezul noptii.o stea cazatoare.o dorinta.mi'au amintit de tine.o suvita rasucita.o ploaie calduta cu'n soare bland .mi'au amintit de tine.un vis si'un fir de iarba gadilandu'mi palmele.mi'au amintit de tine.un gandacel verde escaladandu'ma si'o melodie.mi'au amintit de tine.o minge de ping pong.un tren mergand in directia opusa si niste acorduri de chitara.mi'au amintit de tine...un rasarit si un apus de soare vazute din spatele geamului unui autocar mi'au amintit de tine.mai tii minte cand mi'ai spus ca tu vezi doar apusul...si ca intr'o zi o sa te trezesti devreme ca sa vezi cum arata o zi de vara.sau ploaia mult asteptata din acea duminica?mai tii minte?


Still Loving You by ~MadMarilin on deviantART

**...nu mergea nici repede.nici incet.asculta cu atentie ce i se spunea cand brusc...l'a recunoscut.si el a zarit'o.s'a intors sperand ca prezenta nu i'a fost observata.i'a fost frica;nu de el...i'a fost frica de dorul pe care il tinuse strans in pumni.o dureaua mainile ingrozitor,dar in tot acest timp nu a dat drumul stansorii .iar tremurul s'a semnat cu'n vers pe glezna'i stanga.
a clipit si a strigat c'o voce sufocata...ochii,acum inchisi,lasau picaturile sarate de apa sa'i strabata obrajii...si inima i'a alergat ca o nebuna pe plaja.a cazut.s'a ridicat si a continuat sa alerge pana a ramas fara suflu.
acum,priveste marea...


luna amara rosu aprins
Asculta mai multe audio Muzica


...nu vreau sa te pierd in lumea de-afara....

...

...adevarul e rece ,ca o ploaie de toamna,cand stai si il astepti in statie,iar el nu mai apare.e amar,ca o boaba de cafea strivita intre dinti.e inecacios,ca fumul de tigara pentru nefumatori.e simplu,ca teoremele invatate la geometrie in gimnaziu.
adevarul e un tiran ,pe care ajungi sa'l accepti mai devreme sau mai tarziu.


Placebo - Blind
Asculta mai multe audio Muzica

**azi,am avut ochii verzi...

"Un loc placut si numai al lor"

candva...

hai sa modelam o poveste din plastilina!!!

hai sa scriem o poveste!!!

...o poveste simpla,cu putine personaje...o poveste pe care sa nu o uitam...o poveste cu intamplari amuzante...cu momente frumoase...o poveste plina de emotii si sentimente,de ras si zambete,de doruri si revederi mult asteptate,de imbratisari si saruturi...

hai sa scriem o poveste...mica.mica.foarte mica.atat de mica incat sa ne'o putem strecura in buzunarul de la pantaloni de fiecare data cand ne intalnim.o poveste cu un inceput..da.inceputul e cu "a fost odata ca... "asa cum a spus si ea.de ce?e simplu.fiindca asa incep toate povestile...continuarea va fi pe biletele colorate; rosii.verzi,albastre.portocalii.ascunse in spatele unui caiet de matematica,imprastiate prin casa,prin locurile pe unde ne'am plimbat..si,intr'o zi o sa le adunam pe toate si vom avea o poveste...nu.nu are sfarsit...

fiindca "nimic nu poate fi mai graitor decat o poveste"...

hai sa modelam o poveste din plastilina!!!

spune'mi,ai vrea?

ca "un rest de cafea pe fundul unei cesti"...

...o cafea care initial mi s'a parut mult prea dulce,dupa o pauza scurta-cat d'un zambet cersit si'o privire furata,s'a dovedit a fi amara...

...o cafea care initial mi s'a parut suficient de fierbinte ,dupa o pauza scurta-cat sa pasezi bricheta si sa te intorci la cei de la masa alaturata,s'a dovedit a fi rece...

...o cafea care initial mi s'a parut slaba,dupa o pauza scurta-cat sa'ti aprinzi o tigara si sa te scuzi discret; "mmm.scuze.nu eram atenta",m'a facut sa tremur si sa devin agitata...


...o cafea?

o durere ingrozitoare de cap...nevoie de "o dimineata" si de tine...

"ARGHHH!!!" sau " luati o pauza oameni"

Alexandra,inchide calculatorul!
Alexandra,downloadeaza un film!
Alexandra,nu'ti mai lasa imprastiate hainele prin camera!Unde'ai pus tricoul ala galben?!
Alexandra, da muzica mai incet!
Alexandra,da muzica mai tare!
Alexandra,instaleaza programul asta!Nu merge,ce'ai facut?!
Alexandra,de ce razi?!Nu o face pe desteapta cu mine!
Alexandra,i'ai dat de mancare pisicii?!
Alexandra,unde ai fost?!De ce ai intarziat?!Cu cine ai stat?!
Alexandra, nu mai pierde vremea si pune mana si fa ceva constructiv!
Alexandra,ce vrei?!
Alexandra,scoateti castile din urechi cand vorbesc cu tine?!
Alexandra,mirosi a tigara?!Mai fumezi?
Alexandra,nu ma minti!
Alexandra,ce faci?!...nu'mi raspunde mie pe tonul asta,cu cine crezi ca vorbesti?
Alexandra,nu imi tranti mie usa in nas!
Alexandra,deschide!Trebuie sa vorbim.
Alexandra,raspunde'mi!
.......
Alexandra, "mai ai 10 minute"!!![cum sa faci asa ceva...pfff!!!]

si de oprit,nu se opresc niciodata...fiindca chiar daca e bine exista ceva care ar putea merge rau...si daca e rau ...ahh.e cel mai bine.
fiindca e in natura lor de a transforma "ceva" simplu in ceva "complicat"...de a intoarce lucrurile pe dos...

*nu uita sa inchizi usa cand pleci.multumesc.

My lil special box.

Azi.zi obositoare.in care m'am plimbat agitata prin casa sfarsind prin a adormi epuizata in parfumul unei carti proaspat descoperite.m'am trezit tarziu si pot spune ca nu m'am odihnit.somn nelinistit,cu fragmente frumoase ,de ieri si azi.

Cand eram mica am inceput sa colectionez cutii,cutiute.colorate.simple.cu sau fara poze.cu modele sau nu.de diferite marimi.forme-mari.mici.mijlocii.triunghiulare.rotunde.si obisnuiam sa ascund in ele lucrurile pe care le consideram eu cel mai de pret.de la fotografii vechi..care nu aveau ce cauta intr'un albumi fiindca erau mai speciale decat pozele obisnuite ,de la sarbatori si zile de nastere -la-friendship bracelets si suveniruri adunate de prin diferite "calatorii".de la biletele de dimineata-la-jucariile de la kinder.
Acum,exista una in care pastrez toate momentele placute,care m'au facut fericita.momente despre care pur si simplu nu pot vorbi-care sunt menite sa ma faca sa zambesc doar cat ma gandesc la ele.momente si momente.de acum o saptamana.de luna trecuta.de anu trecut...momente...

Ziua de ieri e in alta cutiuta,diferita de celelalte;gasita probabil intr'un magazin vechi de pe o straduta laturalinica;rotunda, din tabla si candva...cred ca au fost caramele in ea.daca te stradui putin ,inca mai poti simti aroma fina de zmeura si fructe de padure.E mica,as putea spune chiar foarte mica.atat cat sa incapa un sir de margele,asa cum obisnuia sa poarte bunica...poate chiar si cerceii aia care erau doar pentru ocazii speciale si se asortau perfect cu rochia ei bleumarin.nu a dat'o nici in ziua de azi.o pastreaza in sifonierul vechi ale carui usi scartaie chiar si atunci cand sunt inchise...acoperita de un strat subtire de praf.
Da.in aceea cutiuta am sa pastrez ziua de ieri.O voi impaturi delicat si o voi lega c'o panglica verde...stii de ce?fiindca mi'e frica ca s'ar putea pierde.ca atunci cand ma voi intoarce la ea si voi ridica capacul din tabla,putin ruginit pe margini,nu va mai fi acolo.
Nu am sa o asez impreuna cu restu.Nu.Va fi ascunsa in mine.intr'un colt in care nimeni nu o va putea vedea oricat de atent s'ar uita si oricat de mult si'ar dori s'o gaseasca.

E the lil special box ...pentru ca in ea e captiva -o poveste...o poveste cu gust de piersica,cu zambete, soare, imbratisari, gandacei verzi si incapatanati,rasete,priviri,nori de diferite forme,o ploaie care s'a lasat asteptata,fuga,calm,cu...

"do you want the other half?"

**statea intinsa in fotoliu...zambind timid...
-De ce e cerul albastru? l'a intrebat dintr'o data.
...s'a intors surprins spre ea...
-Ce'ai spus? n'am fost atent.
-De ce e cerul albastru? vocea ei parea extrem de serioasa.
...a privit'o cum isi misca agitata picioarele,sprijinite de marginile fotoliului si i'a zambit.nu avea cum sa'l vada.era atat de concentrata asupra tavanului...ca si cand ,raspunsul pe care il cauta, era inscriptionat acolo...undeva...
-Pai...ca sa nu fie verde.
-Dar copaci...copaci de ce sunt verzi?
-E simplu...pentru ca altfel ar fi mov,poate chiar roz...si ar fi ridicol,fiindca sunt oameni carora nu le place rozul...crede'ma,spuse razand.
-Am intelesss...hmm.ai dreptate.urasc rozul.dar.dar...luna si soarele...
-Nu'mi spune. lasa'ma sa ghicesc. de ce au aceeiasi culoa...
-Nuu.Nu asta ma intereseaza.De ce e "o" si "un"? cand amandoi fac acelasi lucru..si..
-Fiindca soarele e inceputul...iar luna sfarsitul.si daca nu ar exista unul din ei doi,ar fi o poveste fara sfarsit..ar fi o poveste d e dragoste foarte foarte trista...
-Dar...
-Stai,ce'i cu intrebarile astea?
-Promit ca e ultima...se ridica din fotoliu ,luandu'si ochii de la tavan,parand sigura ca raspunsul la aceasta intrebare nu avea cum sa'l gaseasca ascuns in varul alb...a inaintat prin camera micuta ,oprindu'se in fata lui...Noi, toti, de ce iubim?
-Paaii...mm.iubim pentru ca...fiindca...se incurca.
-Pentru ca iubirea este baza.pentru ca o gasim pretutindeni si e imposibil sa nu iubesti.pentru ca toti iubim ceva[de la un lucru,aparent banal pentru unii- la- o persoana]...iar fara iubire,nu ar exista nici suferinta.nici compromis.nici ura.nici furie.nici suspiciune.nici speranta.nu ar exista nimic.iubim.cu toti.pur si simplu.iubim.
s'a aplecat si i'a soptit la ureche...
-...te iubesc ...

pentr'un moment totul a tacut...pentru un moment timpul s'a oprit.iar eu..eu am simtit cum fiecare molecula din trupul meu statea sa explodeze de fericire.cum treptat ramaneam fara aer si...pluteam.

lucruile au revenit la normal.dar stii,eu inca plutesc...


Vama- 17 ani
Asculta mai multe audio Muzica

bucati de mare.zambet .imbratisare .caldura .discutii .speranta .surpiza .nu .da .buze .rasuflare .dor.infinit.

poveste fara final.

..m'am plimbat pe plaja si am cautat doua scoici la fel.atat.doua jumatati care sa se potriveasca perfect.pe prima am reusit sa o gasesc.a fost usor.am descoperit'o fix cand ma pregateam sa renunt.era clar,povestea ei era cea care trebuia sa aiba un final fericit.dar ,marea...nu m'a lasat sa'i caut jumatatea...iar scoica mea.ehh.a rams singura.marea a uitat'o iar...jumatatea, nu si'a gasit'o inca...

promit ca intr'o zi am sa o ofer cuiva care o va iubi le fel de mult ca jumatatea'i.promit.

"oarecare?"..."nu".

De cateva zile incerc sa scriu,dar nu reusesc.ma asez in fata monitorului si simt treptat cum incep sa tremur si sfarsesc prin a tasta cuvinte.cuvinte aparent lipsite de sens,alese la intamplare...dar care pentru mine ascund in spatele lor o intreaga poveste.
Astazi am avut parte de ganduri care s'au vrut a fi mature si rationale,de statistici,probabilitati si procente.atunci cand am reusit sa am parte de cateva secunde de liniste am visat...am visat putin,cat sa ma amagesc si mi'am amintit de ziua de ieri...si'au luat nastere in mine alte semne de intrebare...am simtit cum inima mi se face din ce in ce mai mica si am vrut sa plec.sa plec fara sa ajung nicaieri.sa plec si sa nu ma mai intorc la mine...
Azi mi'am reprimat lacrimi.azi am ras fiindca trebuia sa rad...fiindca o alta eu de acum o saptamana ar fi ras intr'o astfel de situatie...am zambit fiindca trebuia sa zambesc.am fost rea si imi pare rau..azi m'am comportat controlat,gandindu'mi fiecare reactie;doar in preajma celor familiari nu am tinut cont de acel "trebuie".
azi m'am mintit cu nerusinare si nu am vrut si probabil nici nu o sa vreau sa accept adevarul.stii,azi,nu te'am vazut deloc...
Azi -a durut.

Ploua.Acum ,ploua marunt si linistit.iar,nu demult ,a inceput sa ploua si din mine.picaturi sarate imi starbat grabite obrajii,intalnindu'se la intersectie;unde se imbratiseaza doua cate doua si se desprind impreuna;tinandu'se de mana-devenind o ...ca mai apoi sa dispara lasand in urma,mici pete pe materialul camasii mele...


**Intr'o zi oarecare,o oarecare ea,caci e o poveste oarecare ,il va intreba pe el ,tot un oarecare,dar care pentru ea va insemna totul...il va intreba...un lucru, oarecare.iar el va dori sa'i raspunda pe moment,fiindca e o intrebare, oarecare...si va avea de ales in a'i raspunde cu "DA" sau "NU".Dar fata nu il va lasa sa vorbeasca si ii va lasa timp de gandit trei zile.
se vor intalni intr'un loc oarecare iar el ii va raspunde ori da ori nu...
si oricare ar fi raspunsul lui...

acea zi nu va fi o zi oarecare...


Nickelback - Someday
Asculta mai multe audio Muzica