1 octombrie 2009

"Oboseala.Nu sfarseala care duce la nou,nu stadiul final al unei trairi,nimic sa explodeze,nimic sa erupa,nimic violent.
Oboseala perpetua,oboseala care doare si care arde mocnit,oboseala care apasa pe vise si care cauta un viitor pe care sa'l striveasca sub greutatea ei.
[...]oboseala a carei prezicere o refuz.
O s'o refuz pana cand se va termina.Pana cand voi primi iar viata in loc de oboseala,sau pana cand oboseala ma va primi in ceata ei grea.Dar atunci macar se va fi terminat...

PS: Inca departe de a fi devenit insuportabila..."

Niciun comentariu: