14 noiembrie 2010

We need to laugh and sing and cry...


Si incepe cu o melodie fredonata in joaca...iar finalul e trist si neasteptat,cu usi trantite...tipete...

Stii,azi am realizat ca fac asta pentru mine,nu stiu daca e de la vreme,fazele lunii sau faptul ca nu a plouat de ceva timp...Stiu doar ca se intampla exact ce mi'a fost reprosat atat de des...

doar si pentru...

Am inima mica si ascunsa intr'un colt.tremur emotionata,exact ca la fiecare inceput.si as vrea sa plang dar am mai crescut de'atunci,si 'am invatat sa'mi reprim lacrimi...doruri.Am crescut...dar nu suficient de mult incat sa ma pot obisnui cu tacerea.Vand zambete imprumutate si rasucesc obsesiv un inel in care e un raspuns neclar.


Conform teoriei probabilitatilor evenimentele sunt clasificate in : sigur,imposibil,aleator.

...si daca nu e azi,e maine...si daca nu e maine,e peste doua zile...si daca...

...si daca...


...tu ai spune ceva,ce'ar fi?
fiindca stim deja ce'ar fi ,"daca nu..."

Ma uit pe geam si ma intreb-oare doar pentru atat am zis "da"? -sau-este doar un joc cu tine insuti ?in care spui "da",ca mai tarziu sa ajungi sa te contrazici singur...in care uiti,pierzi,te pierzi ...iar intr'un final ajungi sa renunti?...

Niciun comentariu: