29 noiembrie 2010

Monday.


O camera spre rasarit,cu draperii trase si pat necunoscut.

Un zambet de dimineata,pudrat pe marginea buzelor cu zahar.

O camasa cu manecile patate de cafea si urme de pix albastru.

O patura verde ce'mi acopera genunchii si dulceata de capsuni la mic-dejun.

Un prieten care te imbratiseaza si saruta protector pe frunte.

Un oftat ascuns in spatele catorva cuvinte.

O zgarietura adanca pe umarul drept.

O melodie soptita.

Un ceai indulcit cu miere,amintiri si chicote copilaresti.


Cand te-am intrebat "stanga sau dreapta?" mi'ai raspuns calm, "inainte"...

23 noiembrie 2010

I've got a tight grip on reality...


"-Hai la mare!"

Frumos.Zambesc controlat.Daca era alt moment...alta stare,as fi raspuns cu un nebuneste "hai!".

Acum nu e cazul.Stau ingropata in hartii de cateva zile si incerc sa ma echilibrez macar putin-cat sa pot sa finalizez tot ce am inceput.
Ratez un concurs de debate pentru care m'am pregatit inconstient.Inventez un curs de franceza care se preda intr'o biblioteca de pe o strada care nu exista.Imi displace ideea de a ma intoarce singura acasa.Ma sperie nefirescul.Ma lasa rece oamenii falsi.Ma doare chiar daca rana s'a inchis.Mi'e dor de diminetile in care aveam timp .M'am saturat sa ma cert si sa incerc sa'ti explic ca am dreptate.Mi'a ajuns partea cu "s'ar putea sa...".Mi'e dor sa vorbim si as avea nevoie de o zi pe care s'o petrec cu tine si sa'mi spui printre "ti'am zis.." si "mai stii cand..." ca nu am nici un motiv sa am indoieli pentru nimic din ce se intampla.

Ma simt undeva la mijloc...incapabila sa fiu aici si mult prea incurcata ca sa pot ajunge undeva...


...o jumatate de secunda si o nota un pic mai sus decat aia cantata in mod obisnuit...

...si da,oamenii care fac ce simt sunt rari,dar exista...


...Nu vreau sa mai pun intrebari,asa ca am sa ies in ploaie si'am sa astept sa se dizolve fiecare in ultimele urme de culoare de noiembrie...
...nisip ud.cer spumos si marea care colectioneaza povesti...

defapt,era atat de simplu...

19 noiembrie 2010

Schimb de Carti ...


Incheiem saptamana tolaniti in fotolii,band ceaiuri fierbinti si discutand despre carti ,povesti (si nu doar atat).
Vremea se pliaza perfect pe starea si (ne)planurile mele de sfarsit de weekend.
Miroase a scortisoara si vanilie...iar pisica mea a invatat sa toarca.

17 noiembrie 2010

Ne vedem pe 11...


Astept si sunt in cautarea unei reactii.Nu stiu cum sa ma port inainte de o plecare.
Intre cafele,prea mult fum si jocuri care se joaca la drum lung, am realizat ca maine e joi.Si pleci...
De ce toata lumea pleaca joi?

Te imbratisez.Nu am sa uit ca in tine am gasit un sentiment si o privire pe care le consideram a fi ale mele.prologul,timpul si circumstantele sunt diferite...dar tema ,concluzia si motvul aceleasi,ca in orice poveste...

E frig,dar nu intr'atat incat sa te simti amortit.
M'am saturat de fereastra camerei mele.De cand am primit'o,mereu vad aceiasi imagine cenusie.
Sa ma mut?...alt loc...alta camera...alta ferestra.
Sau ...sa'mi desenez niste flori sub fereastra?!


...fiindca finalul era cel mai frumos...
"So I walked back to my room and collapsed on the bottom bunk, thinking if people were rain,I was drizzle and she was hurricane."
...Zambesc.Asa e..



15 noiembrie 2010

I'll sit back and relax,and wait for the mornin'.

Nu am plans .Nu am strigat sau fugit.Am zambit.Nu mai tin minte ce ti'am zis,probabil lucruri total lipsite de logica si nerelevante pentru un moment ca acela...stiu doar ca am zambit senin si sincer.


***

Stiu exact ce urmeaza sa simti si mi'ar placea enorm sa nu am dreptate...mi'ar placea sa iti spun calma, ca nu e nicio problema,ca totul va reveni la ce'a fost inainte iar ca ultimele patru luni sunt doar bucati dintr'un vis frumos.Oftez.Si doare...stiu.Doare atat de tare,incat ai momente cand simti ca ramai fara aer....totul vine peste tine.de la amintiri...momente...cuvinte...tot.Si te simti mintita...tradata...

...si iei povestea de la capat ,pas cu pas te chinui sa pricepi ce n'a fost bine si unde ar fi trebuit ca lucrurile sa apuce pe alt drum,fiindca tu...tu nu te asteptai la asa ceva...

Iar daca ti'as spune ca trece...nu in totalitate,bineinteles,nu m'ai crede.In timp,sentimentul va fi acoperit de altele si altele,dar mereu va ramane acolo,intr'un colt de cutie in toata aglomeratia aia de neinteles.

O sa iti amintesti cand te astepti cel mai putin...


***



....iar tie,stiu sigur ca acum am ceva important sa'ti spun,dar uit...si in fiecare dimineata citesc pe marginea cestii de cafea,urma ultimului gand rostit...plec la scoala.ma intorc.alerg.ma agit si uit.

...am nevoie doar de inca un "maine dimineata"..

Am mainile reci si ochii obositi.

Imi doresc sa ninga.

14 noiembrie 2010

We need to laugh and sing and cry...


Si incepe cu o melodie fredonata in joaca...iar finalul e trist si neasteptat,cu usi trantite...tipete...

Stii,azi am realizat ca fac asta pentru mine,nu stiu daca e de la vreme,fazele lunii sau faptul ca nu a plouat de ceva timp...Stiu doar ca se intampla exact ce mi'a fost reprosat atat de des...

doar si pentru...

Am inima mica si ascunsa intr'un colt.tremur emotionata,exact ca la fiecare inceput.si as vrea sa plang dar am mai crescut de'atunci,si 'am invatat sa'mi reprim lacrimi...doruri.Am crescut...dar nu suficient de mult incat sa ma pot obisnui cu tacerea.Vand zambete imprumutate si rasucesc obsesiv un inel in care e un raspuns neclar.


Conform teoriei probabilitatilor evenimentele sunt clasificate in : sigur,imposibil,aleator.

...si daca nu e azi,e maine...si daca nu e maine,e peste doua zile...si daca...

...si daca...


...tu ai spune ceva,ce'ar fi?
fiindca stim deja ce'ar fi ,"daca nu..."

Ma uit pe geam si ma intreb-oare doar pentru atat am zis "da"? -sau-este doar un joc cu tine insuti ?in care spui "da",ca mai tarziu sa ajungi sa te contrazici singur...in care uiti,pierzi,te pierzi ...iar intr'un final ajungi sa renunti?...

12 noiembrie 2010

Keep a five-metre distance.Thank you.

Aud povesti fantastice de la necunoscuti despre oameni ce'mi sunt apropiati.
Stau si ascult.Tac.Tac.Ascult.Senzatie de revolta amestecata cu dispret.
Ma foiesc pe scaun si privesc cat de convinsi sunt cei ce vorbesc.Murdaresc tot cu invidia si inversunarea lor.
Cuvinte folosite de o oarecare sunt rostite la unison de toti.Aceleasi concluzii aberante.

Cine sunteti voi?
Ce drept aveti sa vorbiti despre niste persoane pe care abia daca le cunoasteti sau sa inventati scenarii de carti SF?
Nici unul.
Nici macar tu,cel care ai fost acolo.Ai stat impreuna cu noi si ai baut cafele si ceaiuri din aceleasi cani ca si restu.Si tie ti s'a zambit frumos.Ai fost ascultat ,sfatuit,acceptat.Ti s'au facut surprize si am trait impreuna momente frumoase.
Iar acum ce faci?Arunci cu noroi in stanga si'n dreapta,preluand povesti pe care le finisezi la randul tau.Arata'mi macar un lucru care sa fie adevarat din tot ce emiti cu atata convingere.
Iti spun eu,nimic.
Iar mie ,ma repet,la fel cum ti'am si zis,nu'mi dai lectii de viata.Eu am simtit intens si frumos,iar cand am fost ranita,mi'am asumat responsabilitatea pentru greselile facute...Te'ai lasat modificat de lucrul care ar fi trebuit sa puna "mai"-ul in fata calitatiilor tale.
Ai devenit la fel ca ea...

Data viitoare cand spui ca pleci,doar pleaca.Inchide usa si pleaca.N'am nevoie.
Hai sa ne prefacem data viitoare cand ne intalnim ca nu ne cunoastem.Ce zici?

(un)Synchronized .

.Pe mine de ce-urile ma sperie.Ma blochez si pierd atat de repede.De ce?Poate fiindca am reactionat spontan si pe moment ,iar situatia...situatia nu are aproape nici un detaliu conturat.

A aparut de nicaieri si s'a atasat de mine....de ce?

...fiindca asa am simtit...
...nu am gandit prea mult si imi propun in ciuda a orice sa nu...

Incep sa cred ca nu ai inteles nimic.daca am dreptate...atunci ceasul ar trebui spart iar firul taiat...

Inchid ochii.

another runaway...


later edit:M'am saturat sa scornesc motive "plauzibile".Este unul clar,simplu,concret si dintotdeauna...
Guess..

11 noiembrie 2010

Oftat.


-I'm all out of faith.This is how I feel.I'm cold and I am shamed.Lying naked on the floor
Illusion never changed Into something real I'm wide awake and I can see The perfect sky is torn
You're a little late, I'm already torn.

It crawled beneath my veins And now I don't care, I had no luck .I don't miss it all that much .There's just so many things That I can't touch. -

-I don't know how else to put this.
It's taking me so long to do this.
I'm falling asleep and I can't see straight.

My muscles feel like a melee,
My body's curled in a U-shape.
I put on my best, but I'm still afraid.

Propped up by lies and promises.
Saving my place as life forgets.
Maybe it's time I saw the world-

-I'm looking at you through the glass...Don't know how much time has passed.Oh god it feels like forever!But no one ever tells you that forever Feels like home ,sitting all alone inside your head-

-Lay beside me, tell me what they've done
Speak the words I want to hear, to make my demons run
The door is locked now, but it's open if you're true
If you can understand the me, than I can understand the you
...lay beside me,under wicked sky...-

-So close, no matter how far/Couldn't be much more from the heart/Forever trusting who we are
...And nothing else matters-

-Living life like an ocean.But now the current's only pulling me down.It’s getting harder too breath.It won’t be to long and I will be going under
...There's a fear in me and it’s not showing...-


-I tried to kill the pain, but nothing ever helped.
I left myself behind, somewhere along the way hoping to come back around to find myself someday-


-Remember me when you're the one who's silver screened
Remember me when you're the one you always dreamed
Remember me whenever noses start to bleed
Remember me, special needs-




-Time, is going by, so much faster than I,
And I'm starting to regret not spending all of it with you.
Now I'm, wondering why, I've kept this bottled inside,
So I'm starting to regret not telling all of this to you.
So if I haven't yet, I've gotta let you know...-


[...]

1 noiembrie 2010

Fara "poate!?!".

Ce ofera o ora in plus?

Ganduri ce nu'si au rostul .
Frisoane,ameteala si vis scurt,spumos si sarat.
Scheme ,grafice si concluzii incerte.
...si...un 92 ,redescoperit in cateva cusaturi...un nume...un timp...un anotimp...o ocazie...o secunda...un gest...un urs...un tricou...o emblema...un concurs...un "inceput"...un post...un om...o carte...un cuvant...o amintire...un comentariu...

zambesc clar ,sincer si puternic.a fost nevoie doar de atat.
Noiembrie incepe cu planuri de fuga pentru iarna...