22 ianuarie 2009

nu am destul zahar sa indulcesc cafeaua.

acum ma simt ca un copil caruia i'a fost luata bomboana,ca un copil care tocmai a aflat ca mos craciun nu exista..nu este corect sa traiesti o iluzie,nu este corect sa ai incredere in oameni si in tot ceea ce spun ei...fiindca mai devreme sau mai tarziu vei fi ranit.
stiti sunt acele clipe cand adrenalina si serotonina dispar si ramai doar tu si gandurile tale.. inevitabil incepi sa privesti lucrurile total diferit.incepi sa'ti pui intrebari si sa dai sensuri multiple cuvintelor si actiunilor.incerci sa'ti explici dar nu reusesti...iar cu cat aprofundezi mai mult cu atat starea de moment se evapora fiind inlocuita de amara dezamagire.e un sentiment care te epuizeaza complet.in final cazi infrant intr'un gol infinit al semnelor de intrebare fara raspuns"?"...asteptand eutanasierea simturilor.


4 comentarii:

Unknown spunea...

frumos spus:)

LaMargineaNoptii spunea...

astea vin, in viata. e doar o chestie de timp pina. important e sa nu te lasi dominata de asta si sa ai curaj sa o iei de la capat.

Raindrops spunea...

”eutanasiere”??? :-w
da merci mult pisi

Dragos spunea...

love is blind...