timpul nost...

-Timpul nostru a murit.Nu te uita asa la mine.Serios.Vorbesc serios.Timpul nostru a murit.

-Da?Cand?Cum? spuse razand.

-Da.Ieri.Sau poate era azi.Maine?Nu stiu cand si cum dar de murit a murit,asta e clar!

-...

-nu mai ticaie...

-...

-si uneori...rade...rade ca un maniac; cu atata pofta incat ma face si pe mine sa rad!

-Cine?

-Timpul.

-Pai...si...si de cine rade?

-De noi.

-De noi?

-DA,de noi.

-...

-Ahh...Nu intelegi nimic,nu’i asa?

-...cam da...

Si’au tacut amandoi pentru o vreme...

-Timpul nostru a murit,spuse oftand...

-...

-Sii...cred ca timpul s’a saturat de...

-De cine?

-...de noi..

-Si tu?

-Si eu ce?

-Si tu?

Ii zambeste si’i spune soptit...

-Eu nu am un timp al meu.Am sa raman cu al nostru...