Jurnal...

...de august,cu pete de cerneala,cuvinte tremurate si colturi de foi indoite...


06 august 2009

...fiecare zi e pictata in nuante diferite...sentimente conturate cu un creion si gadilate cu o pensula delicata...culoare,suficienta pentru un rasarit si un apus de soare,la mare...

07 august 2009

Putine sunt experientele atat de dureroase ca o ruptura.Despartirea este traita ca un atentat pregatit cu meticulozitate,fiindca bomba a fost plasata undeva in inima noastra:n'ai cum sa scapi de violenta deflagratiei.
Sentimentul initial capata noi forme in acele prime momente,la nici cateva minute dupa explozie-ceva se intampla cu inimile noastre...incepe un joc nemernic de cuvinte,intre ieri si azi...intre amintiri,vise si realitate.un joc in care noi suntem arbitrul si in care trebuie sa ramanem impartiali.greu,nu?visele,amintirile,clipele frumoase vin mereu impacheate in cutiute dragute...si iti ofer senzatii placute spre deosebire de realitatea.e o prezenta neutra pe care initial nu o remarci daca treci pe langa ea...totusi are ceva special.cand e fericita.si se simte bine..atunci...radiaza.intr'un fel unic,doar al ei.
trebuie doar sa imbratisezi "realitatea"...sa o accepti si sa ai rabdare...fiindca intr'o zi iti va zambi si tie.

...candva,nu foarte demult,pictam un univers...in nuante de albastru si portocaliu.A venit august...si deocamdata mi'a lasat un gust amar...urat mod de a incheia o vara...ganduri impletite si sentimente combinate.dureri neexprimate.si multa cafea...universul meu… e in nuante de albastru purpuriu...picurat cu lacrimi mici de rosu stins...

08 august 2009
...vise patate...
Un vis nebun in care te'am regasit...un vis alb -negru,in care ochii tai "somnorosi"erau singura pata de culoare-un verde palid care pe timp de furtuna era al marii.Imi zambeai...imi zambeai cu toata fiinta ta.Parul,ochii,palmele,degetele.Si era candva intr'o duminica...candva in iunie.purtai zambetul din acea zi...


Cuvintele nu erau necesare...Am stat si am numarat secundele impreuna...pana timpul,plictisit de jocul nostru copilaresc,s'a oprit.cand ticaitul nu s'a mai auzit.cand ecoul era doar cel al batailor unor inimi-ne'am apropiat...ti'am soptit cu'o voce gatuita un "mi'a fost dor..."

...M'am trezit confuza si obosita...am inchis ochii si am adormit chinuita de aceeiasi intrebare…

09 august 2009

...dupa un an si ceva,azi m'am oprit pentru prima oara in fata unei coli albe de hartie...si am desenat.la inceput un amalgam de linii si umbre...pana cand totul a prins contur...

..incerc sa ma intorc la vechile obiceiuri...melodii...locuri...
13 august 2009

Noapte cu dorinte multe...cu momente retraite si cateva stele cazatoare care sa iti fie martore la primul "imi doresc sa..."-spus cu voce tare.Dimineata cu lacrimi amare...cu vant salbatic si c’un soare stins…
14 august 2009

...lacrimi albastre...

A inceput sa'mi fie din ce in ce mai frica de momentele de liniste...cand camera'mi este pierduta in intuneric,iar lumina dufuza a unui felinar se prelinge pe langa draperii...cand tacerea devine atat de apasatoare;de nesuportat...Da.imi este frica de momentele acelea...stiu ca atunci gandurile o iau razna si se plimba dezorientate prin mintea mea...inima mi se umple de sentimente efemere.dar golul nu dispare...nici sentimentul initial.e acolo.

Azi am tremurat cand ti'am vazut numele scris pe telefon...l'am lasat sa sune,si in ultimul moment,fix inainte sa inchizi am raspuns.."buna"...erai cald si bun...am zambit cu toata eu...
... am simtit cum cineva ma vopseste in albastru...cum o pensula imi atinge delicat pielea lasand in urma brazde de albastru..albastru amar...albastru sarat...albastrul cerului toamna...albastrul marii.Cu un creion mi'a desenat forma gleznelor si gambelor...iar linia vietii a prelungit'o,mult;cat sa contureze marginile povestii...

...ploua incet,ca de sfarsit de iunie...lacrimi albastre se desprind din mine...
16 august
...bilete ascunse,momente pitite,teama,dor...

"vant care'ti bate prin par,imbratisandu'ti visele spre cine stie unde.te gandesti...pari trista,dar,da.tie iti sta bine cu "franjuri" in par.orice fel de franjuri.
stii,chiar si cu franturi de neimpliniri,trebuie ca oamenii sa se opreasca o singura secunda si sa vada imaginea ce le'ar parea ireala.de'o singura secunda ar fi nevoie ca oricine sa nu vrea sa mai plece vreodata,nu fara suvitele tale copilaresti si ganditoare alaturi.

iti amintesti lucruri,ti le vei aminti intotdeauna.nu,nu'ti vei aminti ce "nu trebuie",pentru ca ai nevoie de tot ca sa mergi mai departe,ca sa cresti,ca sa te intorci,sa pleci sau sa ramai..

zi cu vant,dunare,atunci,acum si fum..."

multumesc pentru fiecare atunci...pentru ca mi'e dor de tine, gandac si sper sa fii bine...


"-atunci...acum...data viitoare?
-cu siguranta..."
20 august 2009

Zi petrecuta in si printre carti...zi cu povesti de dragoste desenate...si cu stropi de iubire captivi in cateva fotografii...
Un zambet...o mangaiere...un joc...o zi calma si linistita;lipsita de conflicte si indoieli.

Astazi am rememorat cu drag momente...am ascultat melodii impreuna...astazi am ras si m'am simtit bine.
23 august 2009
...pentru ca...

imi doresc sa fie o zi cu zambete calde,imbratisari interminabile,rasete,muzica buna si oameni ce se simt bine.dar cel mai important e sa fii tu fericit..
... azi mai mult ca oricand,te vreau zambitor si bine...

...pentru momente frumoase si bucati de rasarit de iunie...pentru ursuleti de plus...pentru dimineti petrecute la magazin in muzica buna si videoclipuri amuzante ...pentru fugit de acasa la ora 2 dimineata...pentru morala facuta de tine la telefon...pentru beep-uri "de ajuns in regula acasa" si griji...pentru tine...pentru mine...pentru ce a fost...pentru ce si cat este...pentru ce va fi

...pentru ca te

24 august 2009

24...Am ezitat mult sa scriu crezand ca povestind ce s'a intamplat in acest sfarsit de saptamana ,momentele isi vor pierde din magie..dar nu.Un weekend cu zile pline..cu surprize planificate...cu dileme...si multe idei frumoase...cu discutii despre animale de casa si intamplari hazlii.
O noapte de vineri spre sambata cu vant placut si un soare ce disparea printre blocuri,m'a linistit.i'am zambit si mi'am dorit sa fie bine.sa uite pentru cateva ore de el.si impreuna ,am sperat pana in ultimul moment ca o sa apara iar ziua lui va deveni brusc,ziua lor.nu am avut ocazia sa'i cant La multi ani sarbatoritului ,nici sa'l imbratisez in primele momente ale optispe' anilor proaspat impliniti-o voce ce urla in difuzor La multi ani!!! la cateva minute dupa miezul noptii.atat am putut sa'i ofer.
Iar noaptea aceia a fost a nebuniilor...a fugitului de'acasa inapoi la petrecere.a plimbarilor printr'un oras pustiu,tulburat doar de cativa muncitori...
...noapte cu zambete,rasete,muzica,topaiala,fum,foarte mult fum...calm,discutii,filmulete amuzante,amintiri...

Duminica?duminica...zi petrecuta jumatate pe fuga,in care pentru mai bine de trei ore in lista mea de apeluri aparea un singur nume...zi cu telefoane multe,intalniri scurte si "femei isterice".cu drumuri aparent interminabile...dar rezultatul, a fost exact cel pe care mi'l doream.ai fost surprins.ai zambit.te'ai bucurat.m'ai imbratisat...mi'a spus multumesc in cel mai adorabil mod posibil si ti'am zambit...
...La multi ani!!!...
un gratar,o melodie cunoscuta,un tort dulce si bun,cum demult n'am mai mancat,un joc de ping-pong,niste oameni frumosi si care tin la tine,un telefon inca sunand,un aparat de fotografiat,un varf de nas plin de ciocolata,niste ochii verzi,un "tu"zambitor si bine...un "tu",zic eu,fericit...
Daca cineva ma intreaba “De ce?” ...pentru ultimul “pentru ca”.

26-30.

26 octombrie
...am invatat sa joc cs si un Gandac ametit s'a plimbat de zor.Tensiune acumulata din motive prostesti.
Am asteptat in fata unui semafor verdele ce m 'a gasit linistita si cu obrajii uscati.Un "vorbeste" in care se citea o usoara tenta imperativa amestecata cu ingrijorare si raspunsul pe care deja il stia "nimic".semaforul a epuizat tot lasandu'ma zambind timid...

28 octombrie.
Am facut munca de secretara.Am primit imbratisari neasteptate si reactii ce pot spune ca m'au surprins,in sensul bun.M'am ascuns fara motiv,doar pentru ca sentimentul vinovatiei ma tinea strans de mana cand nici macar nu trebuia sa fie cu mine...Gafe memorabile,impreuna cu o declaratie scrisa in cabinetul domnului director...priviri speriate si ingrijorate...intrebari si raspunsuri aberante.Fotografii.Un puf agitat ce alerga necontenit de la etajul unu la etajul doi si inapoi;de la A2 la A4;si tot asa.
La rock free ne'am simtit bine.Cu tastaturile in brate am cantat...si am primit o cravata...tricoul care este la "cel mai organizator"..animalutele de plus,insignele,fiecare a primit cate ceva.
Ziua s'a incheiat cu un joc de cs tensionat unde am fost martora la una din cele mai spectaculoase reveniri..

In seara asta inca mai am treaba....

29.octombrie.

Zi tensionata...cu emotii multe si niste ultime trasee.cu incurajari...cu urcusuri si coborasuri emotionale.O prezentare de revista care eram convinsa ca nu va merge bine,chiar nu a iesit bine.Dar totusi am reusit sa fug de profesoara la timp ca sa jurizez niste dovlecei de hallloween,sa dau premii si sa asist la niste ultime repetitii.
O piesa de teatru frumoasa,care mie mi'a placut enorm...ce m'a lasat ametita,debusolata si lipsita de argumente intr'o discutie ce se anunta fara sfarsit.
Timpul l'am scapat intentionat din buzunarul de la pantaloni si l'am pierdut pe coridoarele liceului;undeva,ratacit pe sub un calorifer,m'asteapta sa ma'ntorc la el.
Reprosuri si tipete,lacrimi adunate in mine si de mine;acuzatii si aceleasi priviri ce dor si'au facut loc si azi...
Un concurs de informatica.O usa ce ne despartea.o eu tinand un creion in mana si gesticuland cu el amenintator.o eu obosita,speriata si in acelasi timp atat de fericita ca ai aparut in sfarsit.un mar primit in dar...o joaca de copil alintat iar tu rabdator si intelagator...zambindu'mi cald..

"succes"...si a fost bine.

Un sfert de ora s'a transformat in aproape doua ore de somn.oboseala m'a rapuns.

30 octombrie
s'a terminat...

...si e un gol imens dupa ce pleci...

I wouldn't have let go.

Astazi am sperat la o ploaie de iunie si un raspuns.am zambit la nori si mi'am permis sa intarzii...
Astazi mi'a fost frica de siguranta unora...de situatiile lor lipsite de complicatii...de solutiile lor simple...de lucrurile "clare"...de intensitatea unui "da" si duritatea unui "nu"...

Astazi,am vrut sa fug de luni si sa ma intorc la sambata...

Stare pe care o ignor si pe care ma prefac ca nu o cunosc...

Am parte de zile linistite.Dorm putin,dar reusesc sa ma odihnesc.Zambesc.Imi pun dorinte.Incerc sa dau sfaturi,asa cum stiu eu mai bine,balbaindu'ma,trecand de la una la alta si gesticuland exagerat.Imi fac griji si spun ca "o sa fie bine" fiindca chiar o sa fie.Fac planuri,incerc sa le respect...ma pierd in discutii ce nu duc nicaieri...ascult aceleasi melodii... Ganduri ametite legate cu noduri stranse de sentimente clare... ...oftat...toamna...rasuflare rece...si un ceai aburind...

Dialog.

-Pare in natura noastra sa alergam dupa iluzii.Le cerem,le cautam,si nu,nu vrem sa acceptam ca sunt iluzii.
Ne hranim cu idei de iubire,creata poate doar de noi,si ne iubim gandurile chiar daca nu ne fac bine.Iubim finalul posibil,nu cel existent,iubim oamenii posibili care'ar face finalul fericit.Ii iubim chiar daca ei nu fac asta.Ne uram pentru ca iubim asa.
Tresarim unei priviri care nu este nimic,dar care pentru noi inseamna ceva.Zambim unor cuvinte care nu spun ce vrem noi,dar le raspundem ca unor declaratii de dragoste.Cantam ochilor care nu ne privesc,pe o muzica pe care doar noi o auzim.Pastram lucruri care nu sunt ale noastre,dar defapt nu sunt nici ale lor.Tinem minte ceea ce pentru ei n'a insemnat,poate ,nimic.
Si totusi ne mintim frumos si otravitor cu ceea ce nu exista decat pentru noi.
Noi nu suntem posibili,noi existam.
Ar trebui sa existam noi pentru noi,fiecare pentru fiecare,pana am ajunge propriile iluzii...
Si durerea din iluzii ,chiar si fara sa fie demontata de realitati,durerea-exista...

- ...fiindca da,asa cum ai spus si in trecut,sunt de neinteles...

"Oboseala.Nu sfarseala care duce la nou,nu stadiul final al unei trairi,nimic sa explodeze,nimic sa erupa,nimic violent.
Oboseala perpetua,oboseala care doare si care arde mocnit,oboseala care apasa pe vise si care cauta un viitor pe care sa'l striveasca sub greutatea ei.
[...]oboseala a carei prezicere o refuz.
O s'o refuz pana cand se va termina.Pana cand voi primi iar viata in loc de oboseala,sau pana cand oboseala ma va primi in ceata ei grea.Dar atunci macar se va fi terminat...

PS: Inca departe de a fi devenit insuportabila..."