24 septembrie 2009

Fiindca totul se invarte in jurul aceluiasi numar.Zambesc amar.Imi dau voie sa plang,acum.
Am sa ascult melodiile pentru ultima oara,conversatiile le voi citi din nou,pe fotografii se va asterne praful,iar nisipul de la mare...il voi imprastia pe fundul cutiei.

pentru ca te'am,te si te voi iubi...

Sfarsitul...

2 comentarii:

Adrian spunea...

Uneori trebuie sa ne si descarcam, ca apoi sa reluam de la inceput...
Multa liniste sufleteasca iti doresc!

obsesia cutiilor. spunea...

un inceput fara sfarsit, sau un sfarsit fara inceput, cum e? :).