6 aprilie 2010

All the torment and the pain...

Au inflorit magnoliile.Miroase a primavara.In sfarsit s'a topit si acel rest de zapada ramas in mine... treptat se coloreaza totul.
E aprilie; mult asteptatul aprilie,caruia surprinzator nu'i cer nimic.Vreau doar sa ma plimb pe faleza si sa caut stele.

Am avut parte de zile placute si frumoase,cu plecari in mijlocul noptii si intoarceri cu peripetii.Un drum la Brasov,orasul de care m'am indragostit acum cinci ani...un viitor drum la Piatra-Neamt,despre care am auzit atatea si Sibiu,de care imi doresc sa am timp sa ma bucur-sunt calatoriile pentru urmatoarele doua luni.
Saptamana asta ma sperie fiindca traiesc cu senzatia ca urmeaza sa fie luate niste decizii importante.
Mi s'a confirmat pentru a multa oara cui ii pasa...Nu am sa mai raspund oamenilor care cauta pretexte si puncte slabe...

De cateva saptamani bune,mi'e dor de o femeie.Intr'o zi am sa ma plimb cu ea prin parcul cu magnolii si am sa'i zambesc la fel de frumos ca acum un an,cand lucrurile erau mult mai simple.

*Am avut un deja-vu ciudat in timp ce asteptam sa se deschida usa de la intrare.Iar cand am vazut'o stand pe covor si uitandu'se la mine,i'am recunoscut zambetul...
Ciudat cum se leaga totul...nod.nod.cu noduri de ata colorata..

**Imi doresc sa primesc un telefon cu un "imi pare rau",fara explicatii si prea multe cuvinte.Cu un "imi pare rau pentru ultima vreme"...Mi'as masca reactia si mi'as cere iertare;poate pentru ca in ultima vreme am fost rea si am asteptat cam multe raspunsuri.poate pentru ca ar fi trebuit sa plec si sa te las in pace atunci cand nu spuneai nimic..

...Imi doresc o plimbare prin Gradina Publica...


...fiindca mi'e dor de bancile de piatra ,de trenuri si de plecarile fictive...


Un comentariu:

Cătălin Văduva spunea...

Pentru mine aprilie e cea mai frumoasă lună din an. Luna când frumosul se îmbracă în culori şi parfumuri care te îmbată, sufletul meu poate să râdă şi să cânte din nou...nu mai există boală, nu mai există suferinţă...lumea e din nou prietenoasă şi viitorul nu îmi pare nicicând mai luminos