..simteam cum ma transform intr'o umbra;o pata de culoare cenusie careia cineva ii daruise suflu...spirit...suflet.m'am oprit la un colt de strada,intr'un loc retras-cat sa'mi aprind tigara.m'am sprijinit lenesa de un zid,privind in continuare..am savurat'o ,inspirand fumul la intervale aproximativ egale de timp.cand aproape o terminasem; mai aveam foarte putin pana la filtru, am presat cu un deget restul, de una din caramizi,lasand scrumul sa imi gadile pentru cateva secunde palma.
Am continuat sa merg ep aceeiasi straduta ingusta.pasii imi erau mici;nu vroiam sa'mi fie simtita prezenta.vroiam sa trec cat mai neobservata-imi luam in serios rolul de spectator.asistam la o piesa atat de reala incat ,chiar si personajele ce jucau in ea,nu mai trebuiau sa se prefaca.erau exact cine trebuiau sa fie-chiar ei.batranica cu pantofi cu varf rotund care vorbeste rar si te intreaba mereu de scoala.domnii si doamnele care vor sa dea impresia ca sunt grabiti ,dar care si'au petrecut intreaga tineretea intr'un birou afurisit ascultand de un sef senil si greu de multumit,respectand un program strict cu pauza de masa la 12:07.devenind pe zi ce trtece din ce in ce mai frustrati.oamenii frumosi,care iti zambesc si iti amintesc de o persoana draga.nepoti impreuna cu bunici .copii impreuna cu parinti .indragostiti...toti -personaje din aceasta piesa pe care o numesc-viata.
m'am ascuns lasandu'mi doar ochii vizibili vederii si v'am ascultat cum vorbeati.zambeam.zambesc si'acum,iar...iar eu inca pastrez caldura mainilor tale...mirosul.rasul."biosfera"[pe care mi'ai adus'o in ora de mate].
jason mraz - i`m yours
Asculta mai multe audio Diverse »
3 comentarii:
butterflies?:)
Frumos !
da,surubika.si nu'mi dau deloc pace:).
Trimiteți un comentariu